Corespondența dintre România și Ucraina din perioada inundațiilor, făcută publică de vecinii noștri, a determinat ministerul de interne din România să-și nuanțeze declarațiile.
Este foarte probabil ca autoritățile noastre să fi avut toate datele necesare, dar să nu le fi valorificat eficient, fie din neștiință, fie că nu le-au putut corela cu date cât de cât exacte de pe teritoriul românesc.
Autoritățile din Ucraina probează cu documente ucrainene și românești că au anunțat debitele râurilor Prut, Siret și Nistru încă din data de 23 iulie, dar refuză orice comentariu despre faptul că autoritățile din țara noastră nu au valorificat corespunzător datele primite.
Guvernatorul de Cernăuți, Vladimir Kuliș, a declarat, în conferință de presă, la Cernăuți, că primele avertismente către autoritățile din România au fost trimise în data de 23 iulie, la ora 16.00.
„Ministerul Mediului din România a avut la dispoziție două-trei zile să ia măsuri; noi nu aveam încă inundații când am comunicat nivelul apelor în amonte. Consulul României la Cernăuți a primit, de asemenea, permanent toate datele pe care le-a cerut. Nu comentez ce se întâmplă pe teritoriul României, dar partea ucraineană a informat la timp”, a declarat guvernatorul Cernăuțiului.
Vladimir Kuliș a precizat că face aceste declarații doar pentru clarificarea relațiilor cu Suceava, cu România și cu ceilalți parteneri din Uniunea Europeană și pentru a îndepărta speculațiile în legătură cu poziția țării sale în perioada inundațiilor.
Guvernatorul a prezentat prognozele transmise administrației române în legătură cu cotele apelor din bazinele Nistrului, Prutului și Siretului, din data de 24 iulie, și măsurătorile făcute de ucraineni din două în două ore, precum și corespondența dintre autoritățile lor și structuri din Ministerul Mediului și din Ministerul Administrației și Internelor, printre care și Poliția de Frontieră, din România.
Ucraina declară că nu are baraje la Seleatin
Totodată, Guvernatorul din Cernăuți a arătat că țara sa a decis să utilizeze și cea mai nouă stație de acumulare a apei, nedată încă în exploatare, pentru a prelua o parte din debitele râurilor Prut și Ceremuș.
„Stația nu este încă dată în exploatare, dar am decis să o folosim. Barajul a rezistat la cinci-șase valuri cu o putere strașnică și astăzi această hidrocentrală reține o cantitate de apă ce depășește cu doi metri nivelul din proiect. Dacă nu era această stație de acumulare, ar fi fost o catastrofă generală”, a afirmat guvernatorul.
În ceea ce privește inundarea controlată de la barajul de la Stânca-Costești, șeful de la Cernăuți a spus că, atunci când s-a luat decizia, reprezentantul guvernului din Republica Moldova și șeful raionului au fost de față „au fost martori la luarea deciziei și s-a ținut cont de părerile lor”. „Datorită acestei decizii am evitat pagube extraordinare în Ucraina și în Republica Moldova”.
Vladimir Kuliș a mai arătat că la Seleatin, în raionul Putila, nu există nici un baraj și nici o acumulare de apă, doar un lac de munte care n-a avut nici o legătură cu inundațiile.
Kuliș a invitat experții români prezenți la Cernăuți să viziteze zona și să se convingă de adevărul spuselor sale.
Flutur: S-au primit toate documentele
La Suceava, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, că într-adevăr a colaborat foarte bine cu ucrainenii în perioada inundațiilor și le-a transmis în scris mulțumiri pentru asta. „Suceava nu a reproșat nimic Ucrainei. Comandamentul pentru situații de urgență de la Rădăuți a avut toate documentele pe masă, în acele zile noi am comunicat cu consulul nostru de la Cernăuți din oră în oră și am avut toate datele. Chiar am trimis ucrainenilor o scrisoare de mulțumire pentru colaborarea din acele zile”, a precizat Gheorghe Flutur.
La București, însă, autoritățile centrale tot au de făcut reproșuri la adresa vecinilor, chiar dacă și-au mai nuanțat declarațiile.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Marius Tache, ne-a declarat, ieri, că declarațiile ministrului de Interne Cristian David nu se refereau la comunicarea pe ansamblu, ci vizau „informațiile sărace despre afluenții Prutului”, transmise de ucraineni.
MIRA își nuanțează declarațiile
„Noi aveam cote în scădere la intrarea Prutului în România, or, la Rădăuți-Prut debitul era foarte mare, din cauza afluenților râului Prut. Ministrul David s-a referit la faptul că a fost comunicarea săracă în sensul că nu au fost toate informațiile necesare despre afluenți. Noi am făcut calculele pe debitul Prutului comunicat la intrarea în țară, afluenții au ridicat brusc debitul pe Prut și măsurile de avertizare și evacuare s-au luat târziu și în pripă, la Rădăuți-Prut”, a afirmat Marius Tache.
Ministrul Cristian David (foto) a criticat explicit, luni, comunicarea „foarte săracă” dintre autoritățile române și cele ucrainene pe tema inundațiilor din nordul Moldovei, precizând că informațiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autoritățile române. „Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informații suficiente și la timp din Ucraina, pentru a ști ce putem și ce trebuie să facem noi, aici”, a declarat, luni, ministrul David, aflat la Rădăuți-Prut, în județul Botoșani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului. „Autoritățile ucrainene dau foarte puține informații sau deloc. Nu avem cum să fim anunțați din timp, doar constatăm. (…) Solicităm informații de la partea ucraineană, dar mă îndoiesc că lucrurile vor evolua altfel”, a mai spus David.
După cum se prezintă lucrurile, este foarte probabil ca autoritățile din România să fi avut toate datele necesare, dar să nu le fi valorificat eficient, fie din neștiință, fie că nu le-au putut corela cu date cât de cât exacte de pe teritoriul noastre.
Din informațiile noastre, multe dintre întrebările ministrului Cristian David pe tema posibilelor efecte ale viiturilor de pe Siret și Prut asupra teritoriilor din aval, adresate unor structuri județene și locale, au rămas fără răspuns.
