Autoritățile locale au capacitatea organizatorică de avertizare în cazul inundațiilor, dar nu dispun de mijloacele tehnice pentru a interveni eficient și nici nu au suficientă experiență pentru a acționa rapid și corect, în cazul unui astfel de dezastru, potrivit unui raport al Ministerului Mediului.
Experți din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) au analizat starea tehnică a construcțiilor de apărare împotriva inundațiilor, dar și stocurile de materiale și mijloace de apărare pentru intervenție operativă, fluxul informațional pentru apărare și planurile de apărare împotriva inundațiilor existente la nivel local.
Astfel, specialiștii care au alcătuit raportul susțin că fluxul informațional pentru apărare împotriva inundațiilor este organizat corespunzător, putând asigura avertizarea în timp util a populației și a obiectivelor. Totuși, lipsa serviciului permanent în unele primării îngreunează transmiterea și primirea în timp util a avertizărilor hidrometeorologice.
Totodată, pentru funcționarea corespunzătoare a fluxului informațional pentru apărare împotriva inundațiilor, trebuie o sursă suplimentară de alimentare cu energie electrică a dispeceratelor de la sistemele de gospodărire a apelor din 12 județe (printre care Giurgiu, Prahova, Brașov, Harghita, Olt, Teleorman, Brăila) dar și București, precum și de la direcțiile apelor Vâlcea, Banat, Jiu și Crișuri.
Modernizarea acestui flux, în cadrul proiectului DESWAT, va asigura îmbunătățirea prognozelor hidrologice, ceea ce va conduce la avertizarea în timp real a populației. În acest sens, MMGA a alocat, în anul 2005, fonduri în valoare de 8,8 milioane de dolari, implementarea integrală a proiectului având ca termen final anul 2008.
Același raport relevă că majoritatea planurilor de apărare împotriva inundațiilor a municipiilor, orașelor și comunelor necesită completări și reactualizări, o atenție deosebită acordându-se planurilor de situație pe care trebuie amplasate toate zonele cu risc la inundații de pe raza localității.
O situație deosebită s-a constatat în județele Timiș și Caraș Severin, unde în aproximativ 40 la sută din localități nu există planuri de apărare împotriva inundațiilor, precizează MMGA.
Pentru elaborarea unor planuri de apărare complete și utile în acțiunile de intervenție, este necesară instruirea primarilor și secretarilor primăriilor. Totodată, specialiștii care au alcătuit raportul au subliniat necesitatea de a organiza exerciții de simulare a inundațiilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, cu implicarea tuturor structurilor cu atribuții în domeniu, pentru instruirea administrației locale, dar și a populației și pentru îmbunătățirea capacității de răspuns în situații de urgență.
Referindu-se la stocurile de materiale și mijloace de apărare pentru intervenție operativă, raportul subliniază necesitatea de completare a acestora cu saci și folie de polietilenă, mijloace de iluminat, material lemnos, motopompe, bărci, utilaje terasiere, echipamente de protecție, radiotelefoane și telefoane mobile (în special pentru cantoanele neelectrificate de la Dunăre și de pe râurile transfrontiere). Practic, în unele localități există stocuri în proporție de numai 20-30 la sută din necesar.
Raportul face referire și la starea tehnică a 381 de construcții hidrotehnice (215 diguri de apărare, 126 acumulări permanente, 34 acumulări nepermanete și trei noduri hidrotehnice). Verificările au arătat că cele mai multe baraje sunt corespunzător întreținute și exploatate, având instalații hidromecanice în stare bună, surse suplimentare de energie electrică, regulamente de exploatare actualizate și aprobate, precum și planuri de avertizare aprobate.
Problemele deosebite din punct de vedere al siguranței în exploatare sunt menționate în cazul barajului și a echipamentelor hidromecanice de la MHC Bistrița, de pe râul Someșu Mare, aparținând Sucursalei Hidrocentrale Cluj Napoca, dar și a barajelor-priză Năsăud, Beclean și Bistrița, din administrarea primăriilor.
La barajul pentru acumularea nepermanentă Mihoiești (județul Alba) trebuie continuate într-un ritm susținut, în 2006, lucrările de investiții pentru punerea în stare de siguranță, având în vedere rolul important al acestuia pentru atenuarea viiturilor în bazinul hidrografic Arieș.
Lucrări de reparații sunt necesare și la barajele Iezer, Frăsinet și Alexandria din județul Teleorman, Pischia din județul Timiș, Săltănești din județul Olt, Valea de Pești din județul Hunedoara, Cuceu (județul Sălaj), Mihoveni (județul Suceava) și Mileanca (județul Botoșani), aflate în gestionarea Administratiei Naționale “Apele Române”.
Raportul privind starea tehnică și funcțională a principalelor construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare și de la Dunăre a fost realizat în lunile septembrie, octombrie și noiembrie, de delegați ai Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, ai Administrației Naționale „Apele Române”, ai SC Hidroelectrica, ai Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
