Au cele mai multe dotări din țară, dar sunt prost pregătiți și nemotivați

Din 2005, în toate localitățile din județ s-au înființat servicii voluntare pentru situații de urgență, oamenii de aici având rolul de a interveni în primă fază atunci când în comunitatea lor se produce un incendiu ori o calamitate.
Dacă în unele localități, pompierii voluntari pot fi de nădejde în cazul unei situații de urgență, în cele mai multe cazuri eficiența lor este scăzută, asta deși din punct de vedere al dotărilor, aceste servicii stau cel mai bine din țară.
În prezent, din cele 114 servicii voluntare din județ, 55 sunt din categoriile III și IV, având cel puțin o autospecială de stingere a incendiilor în dotare. Majoritatea celorlalte se bazează pe motopompe, însă mai sunt câteva care nu au încă nici un mijloc de stingere în dotare, putând face doar prevenire.
În total, pompierii voluntari au la dispoziție 63 de mașini de intervenție la incendii, plus 148 de motopompe. Deși deficitul față de o schemă completă este mare, la nivel de județ fiind un minus de 58 de autospeciale de intervenție la incendii, totuși județul nostru stă foarte bine.
La dotări suntem detașat primii pe țară
„La ora actuală, județul Suceava este pe primul lor în țară ca număr de autospeciale de intervenție din dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, la mare distanță față de județul de pe locul doi. Numai anul trecut, în dotarea acestora au intrat 11 autospeciale second hand și una nouă, plus o ambulanță și 12 motopompe”, a precizat maiorul Costică Gheață, adjunct al șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava (n.r. pompierii profesioniști), coordonatorul Inspecției Județene de Prevenire, compartiment care controlează, sprijină și controlează activitățile serviciilor voluntare.
De altfel, dotările bune comparativ cu celelalte județe din țară sunt principalele „plusuri” din ultima perioadă în acest sector, al pompierilor voluntari.
Indemnizațiile pompierilor voluntari, mai mult pe foaie
Conform legilor în vigoare, dotarea și organizarea acestor servicii voluntare intră în atribuția Consiliilor Locale, primarul fiind cel care răspunde direct de activitatea lor.
Conform prevederilor legale, fiecare Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență trebuie să aibă un șef și un șofer, angajați ai primăriei, restul personalului fiind format din voluntari. Aceștia din urmă prestează activități în baza unui contract de voluntariat, însă asta nu înseamnă că trebuie să-și riște viața la incendii sau la calamități doar pentru că ar fi oameni cu un înalt simț civic. Ei trebuie să fie indemnizați pentru timpul efectiv de lucru și să fie asigurați în caz de accidente. De la aceste aspecte încep însă toate problemele.
Li se cere să-și riște viața, dar nu au asigurare pentru accidente
„Încadrarea cu personal a serviciilor voluntare este deficitară, în sensul că atât șefii serviciilor, cât și șoferii de pe autospeciale de intervenție nu sunt angajați ai primăriilor și îndeplinesc prin cumul de funcții și alte atribuții, iar cu această problemă ne confruntăm în 95% dintre localități”, a precizat maiorul Costică Gheață. Și mai grav, anul trecut, în 80% dintre localitățile din județ, pentru personalul voluntar nu au fost stabilite indemnizații pentru timpul efectiv de lucru, ori acestea au fost aprobate doar pe foaie, motivându-se lipsa fondurilor, astfel că pompierii voluntari sunt cel mai adesea recompensați doar prin scutiri de impozite sau alte facilități de acest gen.
Personalul voluntar nu este asigurat pentru caz de boală profesională, accident sau deces produs în timpul ori din cauza îndeplinirii atribuțiilor ce revin pe timpul intervențiilor, iar lipsa de echipament de protecție este și ea generalizată.
Doar opt incendii, stinse anul trecut, fără ajutor, de pompierii voluntari
Așadar, fără o motivare financiară serioasă, este extrem de greu ca acești pompieri voluntari să intervină prompt și la un nivel ridicat, nu de puține ori aceștia organizându-se cu mare greutate și având un aport mic la stingerea incendiilor. Situația operativă monitorizată de ISU Suceava arată că serviciile voluntare au intervenit anul trecut la 221 de cazuri de incendii, însă doar în opt cazuri au reușit să localizeze și să stingă incendiile fără ajutorul pompierilor profesioniști.
Intervenția tragico-comică a pompierilor voluntari din Grănicești
Fără intenția de generaliza ori de a contesta munca tuturor pompierilor voluntari de la aceste servicii, trebuie să amintim de un incendiu produs pe 23 aprilie a.c., în satul Românești, comuna Grănicești. Atunci, locuința unei familii a ars ca o torță, șase persoane rămânând fără acoperiș deasupra capului. Ajunși primii la fața locului, pompierii de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Grănicești au stârnit revolta sătenilor după ce pur și simplu s-au împiedicat în timpul intervenției. După cum se pot vedea secvențe și în imaginile postate pe site-ul ziarului nostru, s-au încâlcit într-un furtun și s-au chinuit minute bune până să ajungă cu apa la casă. Apoi, abia apucaseră să îndrepte jetul spre locuința în flăcări, că apa din mașina de intervenție li s-a terminat, intervenția lor fiind un fiasco total.
Maiorul Ghiață a admis că o astfel de situație nu este singulară, fiind de părere că adesea intervenția unor localnici dornici să ajute, dar care mai mult încurcă, duce la momente jenante, însă a subliniat că sunt destule localități din județ care au oameni foarte bine pregătiți, adevărați profesioniști.
El a mai precizat că peste 60% dintre serviciile voluntare din județ au obținut la evaluările cele mai recente calificativul „foarte bine”, admițând totodată însă că lipsa de motivare financiară scade mult eficiența și promptitudinea acestora, deși la evaluări se constată că au o pregătire bună.