Subcomisarul de poliție Cătălin Chiriac, atașat de Afaceri Interne la ambasada României la Paris, afirmă, într-un interviu la RFI, că furturile de telefoane mobile, la bancomate, furturile de mașini sunt faptele comise cel mai des de infractorii români din Franța.
În opinia oficialului român, cifra avansată de oficialii francezi privind infracțiunile comise de români este „oarecum abstractă și nu prezintă imaginea reală a delincvenței, în general”.
În ce privește cifrele avansate de oficialii francezi, Cătălin Chiriac precizează că sunt trei situații distincte: statisticile relative prezentate de Poliție și Jandarmerie, cele mai mediatizate și care au ca bază interpelările zilnice cu autori români, statisticile justiției franceze, care au o notă concretă, fundamentate de hotărârile definitive de condamnare pronunțate împotriva cetățenilor români, respectiv statisticile din raportul anual publicat de Observatorul Național al Delincvenței și Răspunderii Penale (ONDRP), statistici care pot fi interpretate diferit, deoarece comasează statisticile polițienești și cele din justiție, respectiv declarațiile victimelor referitor la naționalitatea prezumtivă a autorilor necunoscuți.
„În concluzie, subiectul cifrelor este foarte vast și dificil de interpretat, întrucât, spre deosebire de alte țări europene, legile naționale franceze și în special Comisia Națională de Informatică și Libertăți (CNIL), nu permit crearea de baze de date privind infracționalitatea având ca și criterii de căutare cetățenia, etnia etc. Având în vedere aceste restricții, autoritățile franceze au motivat cu ocazia întâlnirilor bilaterale că cifrele prezentate au fost extrase din bazele de date aparținând Poliției și Jandarmeriei franceze «cu penseta», pentru fiecare perioadă de referință, precizându-se că instrumentul folosit în cazul de față este o metodă index, folosită încă din anul 1972”, explică subcomisarul.
Despre diferențele de cifre, Cătălin Chiriac susține că, practic, în toate sistemele naționale există incoerențe între numărul persoanelor reținute de Poliție și numărul de condamnări pronunțate în justiție.
„În acest sens, interpelările autorităților judiciare reprezintă o cifră oarecum abstractă și nu prezintă imaginea reală a delincvenței, în general, decât dacă aceste fapte constatate preliminar ar fi avut și o urmare concretă în justiția franceză, printr-o soluție pronunțată definitiv de instanțele de judecată. În argumentarea acestei situații, ne raportăm și la numărul de cetățeni români aflați în detenție, maxim o mie, numărul total al deținuților din penitenciarele franceze cifrându-se la aproximativ 60 de mii de persoane. La o primă analiză, cifrele mediatizate privind delincvența românească în Franța nu ar putea fi considerate, în totalitate, ca și infracțiuni constatate, ci doar fapte aflate într-o fază de primă sesizare, iar catalogarea acestora ca infracțiuni este exclusiv atributul justiției”, arată sursa citată.
Totodată, spune subcomisarul, dacă sunt raportări doar la statistici procentuale și nu la cifre individuale (persoane, recidiviști și fapte), nu se poate stabili cu certitudine că această creștere semnalată „nu ar fi decât o problemă de formă și nu de fond”.
Conform acelorași statistici polițienești, numărul total al faptelor constatate având ca potențiali autori cetățenii români, raportat la numărul total de fapte constatate anual, reprezintă un procent de aproximativ 1,2 la sută, respectiv de șase la sută din totalul numărului de fapte constatate și săvârșite de autori străini.
„Având în vedere competențele teritoriale, autoritățile române nu pot evalua criminalitatea de pe teritoriul altui stat, decât raportat strict la cazurile care ne sunt puse la dispoziție de autoritățile străine. În cazul de față, cooperarea polițienească între cele două țări este foarte apreciată de partea franceză, atât prin schimbul de date și informații prin canalele consacrate, cât și prin prezența în sânul serviciilor judiciare franceze a unui număr de 16 polițiști români. Legat de evoluția acestor statistici privind delincvența de origine română pe teritoriul francez, interesant este însă și punctul de vedere al Observatorului Național al Delincvenței și Răspunderii Penale (ONDRP), creat în anul 2003 de ministrul de Interne din acea perioadă, dl. Nicolas Sarkozy, organism independent de autoritățile de Poliție și Jandarmerie franceze, însă aflat încă de la înființare în subordinea directă a ministrului francez de Interne și relativ recent trecut în subordinea directă a primului-ministru. Poate ar fi interesant de aflat și punctul de vedere al acestui organism”, afirmă Chiriac.
În materie de delincvență, conform Codului penal francez există trei categorii de infracțiuni: atingerile aduse bunurilor și aici vorbim de furturi de telefoane portabile, furturi la bancomate, furturi de mașini etc., atingerile aduse persoanelor fizice prin tâlharii, omucideri etc., respectiv escrocherii economice și financiare, explică oficialul român.
„În ceea ce privește infracțiunile și infractorii de origine română, conform situațiilor prezentate, se poate observa că marea majoritate a faptelor semnalate se încadrează în prima categorie. Practic, este vorba de mica delincvență, foarte rare fiind cazurile de tâlhării, având ca autori cetățenii români. Totuși, aceste infracțiuni care pot părea insignifiante deranjează atât cetățenii francezi, cât și turiștii străini, foarte multe plângeri fiind înregistrate împotriva minorilor români, față de care justiția franceză este foarte permisivă”, adaugă acesta.
Atașatul arată că activitatea celor 16 polițiști români detașați în structurile judiciare franceze este coordonată de cei doi atașați de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Paris, mandatul încredințat acestora vizând, în principal, stabilirea identității persoanelor care fac obiectul cercetărilor, verificarea antecedentelor judiciare din bazele de date românești, cunoscut fiind faptul că mulți dintre infractorii români își ascund vârsta reală, declarându-se minori, în vederea aplicării unor măsuri mai blânde sau încercării de a induce în eroare autoritățile de Poliție, prin folosirea de diferite alias-uri, în special pentru a nu fi constatată recidiva, ceea ce ar atrage punerea în libertate sau aplicarea unei măsuri administrative stabilite de „a treia cale penală” („la troisième voie pénale”).
„Legat de numărul acestora, important este să eficientizăm activitatea fiecăruia și să avansăm la etapa cooperării în materie penală, a magistratului de legătură. Așteptăm cu maxim interes acest schimb între București și Paris”, precizează sursa citată.
În ceea ce privește nivelul cooperării polițienești, potrivit subcomisarului Chiriac, rezultatele obținute de polițiștii români sunt foarte apreciate de autoritățile franceze, la momentul actual încercându-se trecerea la un nivel superior.
„Având în vedere problematica deosebit de amplă, echipe comune de anchetă conlucreaza strâns pe cele două mari problematici, cerșetoria în formă organizată, respectiv mica delincvență având ca autori minorii români. În ceea ce privește prima problematică, potrivit dispozițiilor primite din partea conducerii MAI, mandatul polițiștilor români a fost completat prin propunerile adresate și salutate de Prefectura de Poliție din Paris. Concret, este vorba de înființarea unor grupe operative franco-române, care conform unui plan prestabilit, vor efectua în zonele cu potențial turistic patrule mixte, polițiștii români efectuând deja împreună cu colegii francezi acțiuni în uniformă de serviciu, rezultatele fiind apreciate. Scopul acestor misiuni vizează, în special, descurajarea cerșetoriei pe marile bulevarde pariziene și, implicit, limitarea prejudiciilor de imagine aduse României în străinătate de către persoanele care practică aceste activități ilegale”, mai spune oficialul.
În ceea ce privește criminalitatea organizată, autoritățile române au dispus ca toate elementele obținute de polițiști din ambele țări să fie transmise prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională de la București spre Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor din cadrul IGPR, în vederea stabilirii conexiunilor dintre diferite grupări delincvente și punerea la dispoziția magistraților din ambele țări de elemente probatorii necesare destructurării de grupări infracționale transfrontaliere.
„Suntem convinși că propunerile celor două țări, în materie de combatere a criminalității, vor avea succesul scontat”, conchide sursa citată.
