Atacurile politice din ultimul timp la adresa Curții Constituționale (CC) creează cel mai periculos precedent, punând la îndoială deciziile luate atât de judecătorii constituționali, cât și de instanțele de judecată, iar nerespectarea hotărârilor lor de către parlamentari deschide calea abuzurilor.
Potrivit articolului 1 din Constituție, România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
Acest articol statuează principiile pe care se bazează societatea, nu întâmplător „statul de drept” și „pluralismul politic” fiind valorile a căror respectare este garantată de Curtea Constituțională.
Tot legea fundamentală stabilește că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, iar Curtea Constituțională este cea care arbitrează între aceste puteri, ținând cont de faptul că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.
Prevederile constituționale, aruncate în desuetudine
Spectacolul ultimelor zile aruncă însă în desuetudine prevederile constituționale, decizia politică de conjunctură substituindu-se celei a Curții, Parlamentul, prin majoritatea parlamentară, devenind unic decident.
Mai degrabă o revizuire a Constituției ar fi calea către împlinirea țelurilor formațiunilor din actuala majoritate, dar până atunci legea fundamentală nu poate fi ignorată, chiar dacă reprezentanți ai USL își doresc să preia complet puterea în câteva zile. Discursurile publice ale liderilor USL duc în mod direct către suspendarea președintelui Traian Băsescu, considerat, potrivit spuselor premierului, o piedică în calea activității guvernamentale. Opinia sa este împărtășită și de Crin Antonescu, pentru care suspendarea președintelui ar fi o cale de a deveni primul om în stat, în condițiile în care ar prelua șefia Senatului. În acest joc politic, care implică schimbarea președinților Camerelor și suspendarea lui Traian Băsescu, este prinsă și Curtea Constituțională, care, la solicitarea opoziției, ar putea fi chemată să se pronunțe asupra tuturor acestor acțiuni.
PNL și PSD au perceput Curtea ca pe un obstacol după ce aceasta a decis, într-o singură zi, atât în favoarea participării lui Traian Băsescu la Consiliul European, cât și în favoarea PDL, declarând neconstituțională legea uninominalului pur, propusă de Ponta și Antonescu.
Garantul supremației Constituției
Nimeni nu este mai presus de lege, potrivit articolului 16 din Constituție. Iar Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, indiferent de componența acesteia și de parcursul profesional și politic al judecătorilor ei.
Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.
Componența CC
Astfel, Curtea Constituțională este constituită din juriști desemnați de partidele politice, de-a lungul timpului fiind acuzată că ar face jocuri politice, însă politicul s-a supus deciziilor sale.
Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani. Este absolvent al Facultății de Drept din București (1951) și al Facultății de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv – Baroul Dolj. A deținut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituțională (iunie 1990 – septembrie 1996), președinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 – septembrie 1996), ministru al Justiției (2 septembrie 1996 – 12 decembrie 1996), vicepreședinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 – februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și petiții (octombrie 1999 – noiembrie 2000).
După încetarea, în 7 iunie 2010, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu, Senatul și-a desemnat cel de-al treilea judecător la CC, respectiv pe Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusă de PDL, dar și de grupul independenților. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din București, iar, pentru puțin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 București. Este doctorand în drept internațional și în filozofie.
Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numită judecător de Camera Deputaților, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de drept – Universitatea București, promoția 1972 și a urmat cursurile Facultății Internaționale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept și a fost profesor universitar la Facultatea de Științe Juridice și Administrative – Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar – Facultatea de drept a Universității „Valahia” din Târgoviște, cercetător științific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut verdict de colaborare cu Securitatea ca poliție politică de la CNSAS, care ulterior a fost anulat, în urma contestației depuse de aceasta.
Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecător de Camera Deputaților, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași , în 1986, iar în 2004 Colegiul Național de Apărare. Este doctor în științe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității „Al.I. Cuza” Iași, avocat în Baroul Iași (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu – Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultății de drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Ce la mai „nou” judecător al CC desemnat, în 15 iunie 2010, de Camera Deputaților este Mircea Ștefan Minea (62 de ani), susținut de PDL. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, promoția 1973, fiind profesor la aceeași universitate. Este doctor în drept din anul 1994.
Acsinte Gaspar (74 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din București în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către președintele Ion Iliescu (PSD). În perioada 1963-1965 a fost judecător, în 1965-1989 – consilier, șeful sectorului juridic al Consiliului de Stat; 1989-1990 – șef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naționale; 1990-1996 – secretar general al Camerei Deputaților; 1996-2000 – deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaților (chestor, secretar și vicepreședinte); 2000 – deputat, în același an fiind numit în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul.
Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curții Constituționale de către președintele Traian Băsescu (PDL), în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 și 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistrița – Năsăud, specializat în drept civil și comercial. Între 1990 și 1992 a fost senator PD, vicepreședinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituției. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.
Petre Lăzăroiu (59 de ani) și a fost numit judecător al Curții Constituționale de către președintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deținut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de 9 ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit în 1978 Facultatea de Drept a Universității București. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc – Jilava în perioada: septembrie 1979 – iunie 1980; jurisconsult și consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic București în perioada: iunie 1980 – octombrie1993; judecător financiar la Curtea de Conturi a României în perioada octombrie 1993 – noiembrie 2003 și președinte al Colegiului Jurisdicțional București, în aceeași perioadă; avocat în Baroul București în perioada mai 2004 – septembrie 2008; asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității Creștine Dimitrie Cantemir; în perioada 1992 – 1998; lector universitar la Facultatea de Drept a Universității Creștine Dimitrie Cantemir, din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acesta și-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedință a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a știut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizația primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.
Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a deschis calea unor discuții privind constituționalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.
Tot de Senat a fost numit și Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), în 2007, pentru un mandat de 9 ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 și 2004. În Senat a deținut funcții de vicepreședinte, în anii 2001 și 2004 și de secretar, în anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, 1999-2000; membru în Comisia economică, pentru industrii și servicii, 1996-1998; membru în Comisia de buget, finanțe, bănci, 2001-2007.
Potrivit legii de organizare, Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, astfel că următoarele lupte pentru desemnarea succesorilor judecătorilor Predescu, Cojocaru și Gaspar ar trebui să se dea în vara anului 2013.
Disputele însă au început vara aceasta, odată cu decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natură constituțională „iscat” între președinte și premier, după ce Victor Ponta a susținut de la preluarea guvernării că el ar trebui să reprezente România la Consiliul European. Curtea a decis că Traian Băsescu este cel ce trebuie să reprezinte statul român, însă Victor Ponta a trecut peste această decizie (nemotivată însă de judecătorii constituționali), astfel că președintele a rămas acasă.
La scurt timp, însuși ministrul Justiției, Titus Corlățean, a reclamat incompatibilitatea judecătorilor constituționali Augustin Zegrean și Iulia Motoc, motiv pentru care aceștia ar trebui demiși din funcție.
„Președintele Curții Constituționale (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunțat cu privire la speța pe care CC a tranșat-o, cine ar trebui să meargă și cine nu la Bruxelles, în luna mai, înainte de votul Parlamentului de adoptare a acelei declarații care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declarații cu privire la faptul că președintele trebuie să reprezinte România”, a spus Corlățean despre președintele CC.
Afirmațiile din 27 iunie ale ministrului Justiției au venit după ce Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că președintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de șef al statului, această atribuție putând fi delegată de către acesta, în mod expres, premierului.
Parlamentarii USL au discutat, luni, 2 iulie, despre o eventuală acțiune în instanță împotriva judecătorilor Curții Constituționale sau retragerea mandatelor celor numiți de Parlament, după verdictul în cazul reprezentării la Consilul European, rezultatul fiind schimbarea raportului de forțe în CC.
Au sesizat Comisia de la Veneția și celelalte instituții europene
Marți, 3 iulie, Curtea Constituțională a sesizat Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Conferința Curților Constituționale din Europa, precum și celelalte instituții europene, având în vedere situația deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curții Constituționale și a judecătorilor săi, precum și amenințările cu revocarea lor.
Prin activitatea lor, judecătorii Curții Constituționale, fideli jurământului depus, au asigurat respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor.
Judecătorii constituționali mai afirmă că toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desființarea Curții Constituționale în componența actuală stabilită pe baza Constituției. Această măsură încalcă grav dispozițiile art.145 din Constituția României, în care se prevede că pe durata exercitării mandatului judecătorii sunt inamovibili – adică nu pot fi revocați.
Pentru garantarea imparțialității, Constituția prevede reînnoirea Curții cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiți de una și aceeași autoritate ci, într-o proporție egală de câte trei judecători, de către Camera Deputaților, Senat și Președintele României, arată ei.
„Ne adresăm pe această cale atât Parlamentului, cât și Președintelui României să ia poziție față de măsurile ce se preconizează și prin care se încalcă în mod flagrant Constituția, normele democratice și principiile statului de drept, cu consecințe grave, prin precedentul care se creează și prin deprecierea imaginii internaționale a țării”, afirmă într-un comunicat judecătorii CC.
Astfel, Curtea Constituțională trage cel mai grav semnal de alarmă din istoria sa față de derapajele politice rezultate din graba de a scăpa de Traian Băsescu și de a prelua puterea în toate instituțiile ceea ce deschide calea deciziilor arbitrare necenzurabile, care pun sub semnul întrebării însuși statul de drept.
Lucia EFRIM, lucia.efrim@mediafax.ro
