Astăzi se sărbătorește „Buna Vestire”

Bunavestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Bunăvestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sf. Fecioara că ea va naște pe Mesia (Luca I, 26-38).
Prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului, este Bunavestire. Se știe că, încă din sec. IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde fusese casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naște pe dumnezeiescul Prunc. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Bunavestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană ăi de cultura greacă (681-683), la început ca o sărbătoare locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului; dar variația datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.
Dezlegare la pește În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. V înainte. Numai la armeni Bunavestire se serbează încă în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie), păstrată la ei, adică la 7 aprilie.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.
Tradiții de Buna Vestire Bunavestire (25 martie) avea în unele zone și o altă semnificație pe lângă cea religioasă. Acum cântă pentru prima dată cucul, vestitorul unor lucruri importante în viața omului. Când o persoană îl auzea pentru prima oară cântând, trebuia să numere de câte ori cânta pentru a ști câți ani mai are de trăit.
De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor.
În Apus, sărbătoarea Bunei Vestiri este numită și sărbătoarea Zămislirii Domnului. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.
Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun ouă la cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare.
Noaptea focurilor
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori. Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.