Astăzi, sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia

Această sărbătoare ne amintește de ziua în care s-a împlinit făgăduința făcută de părinții Fecioarei Maria, care au jurat că dacă vor avea un copil, îl vor închina Domnului
Numită în popor și Vovidenia sau Odovenia este serbată la 21 noiembrie, în amintirea zilei în care, după tradiție, Sfinții Ioachim și Ana au adus pe fiica lor, Maria, în vârstă de trei ani, la templu, unde a rămas până la vârsta de 14 sau 15 ani, ca una care, încă înainte de naștere, fusese destinată Domnului de către părinții ei.
Această zi este prima din Postul Crăciunului în care se dă dezlegare la pește. Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai noua dintre sărbătorile Maicii Domnului. A luat naștere în secolul al VI-lea. La 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului evreiesc, o biserică închinată Sfintei Fecioare care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită biserica Sfânta Maria “cea nouă”.
Maria înseamnă alinare, împlinire și făgăduință
În Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Așa erau și Ioachim și Ana, de lângă cetatea Nazaret. Ei nu și-au pierdut încrederea în Dumnezeu și au continuat să se roage Lui să le dea și lor un copil. Domnul a văzut credința lor și le-a dăruit o fetiță, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Nume Maria înseamnă alinare, împlinire și făgăduință. Spre sfârșitul vieții, părinții Mariei au dus-o la Templul din Ierusalim. Când au ajuns în fața Templului, Fecioara a început să urce singură treptele, fără a se opri pe fiecare treaptă după cum era rânduiala. Preotul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, a luat-o de mână și a dus-o direct în Sfânta Sfintelor. Acolo, niciodată nu intra parte femeiască și nici preoții, ci numai arhiereul, o dată pe an. Fecioara Maria a fost încredințată preoților și unor fecioare mai în vârstă. Petrecea cea mai mare parte din viața ei în rugăciune. Ducea o viață îngerească. Dimineața se ruga în Sfânta Sfintelor, apoi lucra cu celelalte fecioare lucru de mână. A stat acolo până la vârsta de 15 ani, curățindu-se și sfințindu-se ca vas ales al Domnului. În timp ce se afla la templu, a primit vestea că va fi mama Mântuitorului nostru.
Maica Domnului, Maica noastră
O primim pe Maica Domnului așa cum ne-o prezintă Biserica, o ținem în sufletul nostru cu evlavia câtă o avem și ne silim să urmăm exemplul Maicii Domnului în supunerea față de Mântuitorul, în grija față de oameni, în tăcerea care se desprinde din faptul că avem atât de puține cuvinte ale Maicii Domnului în Sfânta Evanghelie. O avem pe Maica Domnului ca exemplu de milostivire pentru cei ce au trebuință de ajutorul ei și, știind că Maica Domnului nu este numai mama Mântuitorului, ci și mama noastră, ne gândim și la însușirile de mamă pe care le are preasfânta Fecioară Maria față de credincioșii care fac ceea ce a zis ea să facă, adică ascultă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Intrarea în biserică a Maicii Domnului este una dintre marile praznice închinate Maicii Domnului, maica noastră, a tuturor. Să ne rugăm mereu la Ea: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!
(sursa: www.ramnic.ro)