„Astăzi, oamenii cer să fie iubiți și de aceea eșuează”

Bătrânul Porfirie povățuia să ne adresăm unul altuia cu blândețe, fără prea multă asprime, și dădea următorul exemplu:
Dacă trebuie să spuneți cuiva că minte, nu folosiți exact aceste vorbe, că se va simți jignit și va riposta; spuneți-i doar că nu este exact.
Cea mai eficientă armă a mântuirii noastre este îngăduința. Mila care ne vine de la Dumnezeu trebuie întoarsă în dar spre semenii noștri.
‒ Trebuie să fac tot timpul milostenii, Părinte? Adică să-i ajut material pe semenii mei care sunt în nevoie? Vă întreb deoarece, după cum știți, nu stau chiar strălucit din punct de vedere material.
‒ Când poți, fă-o și pe asta. Dar ajută-i mai cu seamă vorbindu-le, ascultându-i când simt nevoia să vorbească despre problemele și durerile lor și fiindu-le alături, așa încât să nu se mai simtă singuri.
Într-o zi, fiind eu foarte mâhnit că anumiți oameni nu răspunseseră iubirii mele, Bătrânul mi-a spus:
‒ Astăzi, oamenii cer să fie iubiți și de aceea eșuează. Corect este să nu-ți pese dacă ei te iubesc, atâta timp cât tu Îl iubești pe Hristos și pe ei. Doar așa se îmbogățește sufletul.
(Părintele Porfirie Kafsokalivitul, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 30-31)