– Pentru faptele de evaziune fiscală, legea prevede pedepse cu închisoare de la 6 luni până la 15 ani, în funcție de gravitatea infracțiunii și de valoarea prejudiciului cauzat asupra bugetului
– Persoanele condamnate pentru infracțiuni de evaziune fiscală nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanți ai unei societăți
Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale va intra în vigoare astăzi, noile prevederi incluzând, pentru faptele de evaziune fiscală, pedepse cu închisoare de la 6 luni până la 15 ani, în funcție de gravitatea infracțiunii și de valoarea prejudiciului cauzat asupra bugetului.
„Este o lege bine venită. Fenomenul evaziunii fiscale a atins cote alarmante, și în consecință, era nevoie de aceast act normativ. Este o lege mai bună decât precedenta pentru că este mai clară, fiecare faptă este definită în mod distinct, pedepsele sunt mai mari și se va aplica în mod corect”, a declarat duminică, într-o conferință de presă, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sebastian Bodu.
El a adăugat că, deși în noua reglementare pedepsele sunt mai ridicate, o lege bună nu înseamnă o lege mai aspră, ci una mai clară și mai bine aplicată.
Potrivit legii, contribuabilii care intră ilegal în posesia unor sume de bani cu titlu de rambursări, restituiri sau compensări vor fi pedepsiți cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Asocierea în vederea săvârșirii unei astfel de fapte va intra în categoria infracțiunilor sancționate cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Tipărirea sau punerea în circulație de formulare tipizate cu regim special falsificate va constitui, de asemenea, infracțiune și va fi sancționată cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Acestea reprezintă cele mai mari pedepse stabilite în lege.
Sancțiunile se mai referă la un set de șapte fapte de evaziune fiscală, perioada de detenție fiind cuprinsă între doi și opt ani, cu posibilitatea majorării pedepsei cu doi sau trei ani, astfel că pedeapsa maximă poate ajunge la 11 ani, în aceste cazuri.
În această categorie sunt incluse ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale sau a veniturilor realizate, înregistrarea de operațiuni fictive, alterarea sau distrugerea actelor contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau alte mijloace de stocare a datelor.
Ținerea unei contabilități reale și a alteia fictive, sustragerea de la verificări prin declararea eronată sau nedeclararea informațiilor privind sediile principale sau secundare, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate sunt alte elemente de evaziune fiscală.
Dacă prin aceste infracțiuni s-a produs un prejudiciu de peste 100.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă și maximă a pedepsei se majorează cu doi ani, iar pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, limitele pedepsei se majorează cu trei ani.
Pentru refuzul nejustificat de a prezenta evidența contabilă și bunurile din patrimoniu – după ce persoana în cauză a fost somată în scris de trei ori – în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, se va aplica o pedeapsă cu închisoare de la șase luni la trei ani sau amendă.
Aceeași pedeapsă se va aplica persoanelor care împiedică organele competente, sub orice formă, să intre în sedii ori pe terenuri pentru verificări financiare, fiscale sau vamale.
Pentru reținerea și nevărsarea, cu intenție, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, în cel mult 30 zile de la scadență, se va aplica o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă.
Deținerea și punerea în circulație în mod ilegal a formularelor tipizate cu regim special va fi inclusă în categoria faptelor sancționate cu închisoare de la doi la șapte ani și interzicerea unor drepturi.
Legea declară ca infracțiune, pedepsită cu amendă între 50 milioane lei vechi și 300 milioane lei vechi, fapta contribuabilului care, cu intenție, nu reface documentele de evidență contabilă distruse în termenul înscris de organele de control, deși putea să o facă.
Potrivit legii, limitele pedepselor se reduc la jumătate dacă în timpul urmăririi penale sau a judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul sau inculpatul achită integral prejudiciul cauzat.
În cazul unui prejudiciu de până la 50.000 euro în echivalentul monedei naționale, recuperat în condițiile menționate anterior, se va aplica o sancțiune administrativă, înregistrată în cazierul judiciar, în timp ce dacă paguba este de până la 100.000 de euro în echivalentul monedei naționale se poate aplica pedeapsa cu amenda.
Nu vor putea fi aplicate reduceri ale pedepselor dacă vinovatul a fost autorul altei infracțiuni de evaziune fiscală în ultimii cinci ani.
Legea mai prevede că persoanele condamnate pentru infracțiunile menționate nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanți ai unei societăți. În cazul în care au fost alese, acestea vor fi decăzute din drepturi.
