Astăzi începe Postul Paștelui, cel mai aspru post din cursul unui an bisericesc. Până pe 15 aprilie (Învierea Domnului) creștinii ortodocși nu se cunună, nu se vorbesc de rău și nu se ating de produsele de dulce: carne, lapte și ouă.
Perioada de post este numită și Păresimile sau Patruzecimea. În perioada de dinaintea sărbătorii pascale, credincioșii își amintesc de cele 40 de zile în care Iisus a ținut post, înaintea de începerea activității sale mesainice (Luca IV, 1-2), de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi.
El a fost rânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească Botezul la Paști și ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioșilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Postul trebuie să fie ținut cu inima, sufletul, mintea, dar și cu trupul
Preoții spun că postul trebuie să fie ținut cu inima, sufletul, mintea, dar și cu trupul. Dincolo de regulile bisericești, postul mai este și o perioada care ajută la detoxifierea organismului, pentru că zilele de post, corpul uman scapă de toxinele acumulate din produsele animale.
Comparat cu călătoria de 40 de zile a poporului evreu în pustiu, Postul Paștelui trebuie să se încheie cu mărturisirea păcatelor (spovedania) și apoi, pentru creștinii care primesc dezlegare de la preot, cu împărtășanie.
Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară: potopul – care trebuia să spele pământul de păcate – a ținut 40 de zile și 40 de nopți, 40 de ani au mâncat evreii mana în pustie, înainte de a ajunge pe pământul făgăduinței, Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea și tot 40 de zile și 40 de nopți a postit Iisus în munte înainte de începerea activității Sale mesianice.
