Astăzi, 7 martie, este prima zi din Postul Paștelui. Creștinii se vor abține de la alimentele „de dulce”. Până pe 24 aprilie, mâncarea de post trebuie combinată cu fapte bune și rugăciune.
Sursa: ARHIVA EVZCarnea, peștele, brânzeturile și alcoolul vor fi înlocuite, în perioada următoare, cu legume, soia, fructe și apă, pentru creștinii care și-au propus să țină Postul Paștelui.
Timp de șapte săptămâni, mai exact, de astăzi și până pe 23 aprilie, inclusiv, credincioșii se vor lipsi de toate bunătățile lumești în așteptarea Sfintelor Sărbători de Paște. Cel mai lung și mai restrictiv post din calendarul creștin-ortodox a început cu o perioadă premergătoare, „săptămâna albă” (în care a fost permis consumul de lactate, pește și ouă), care s-a încheiat ieri.
Până în ajunul Paștelui, pe 23 aprilie, când este și sărbătoarea Sf. Gheorghe, creștinii care postesc nu trebuie să se rezume doar la regimul alimentar, ci să încerce să fie mai buni, mai înțelegători, să se roage mai mult. Altfel spus, să se pregătească sufletește pentru Învierea Domnului.
„Fără fapte bune, postul rămâne o dietă”
„Postul nu înseamnă doar abținere de la mân care, ci și fapte bune, milostenie și împăcarea cu cei cu care suntem certați. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar, or, Biserica nu l-a rânduit în acest sens”, a explicat părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
După cum arată Evanghelia, cel care postește nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie: „Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii…”. Nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu asta, să fim lăudați sau compătimiți și admirați în același timp. Trebuie să postim cu smerenie și bucurie tainică, fără publicitate și slavă deșartă.
Postul Mare se încheie cu mărturisirea păcatelor
Potrivit regulilor bisericești, există câteva zile de ajunare – în care se recomandă abținerea totală de la mâncare și băutură: în această primă săptămână, respectiv, astăzi, mâine, miercuri, vineri și sâmbătă, și în ultima săptămână din post. În aceste zile, potrivit mai-marilor Bisericii, se pot consuma, seara, pâine și apă.
Comparat cu călătoria de 40 de zile a poporului evreu în pustiu, Postul Paștelui trebuie să se încheie cu mărturisirea păcatelor și apoi, pentru creștinii care primesc dezlegare de la preot, cu împărtășanie.
Pentru ca organismul să rămână, totuși, echilibrat în această perioadă a Postului Mare și pentru ca bolile să nu se instaleze ușor, medicii au și ei câteva recomandări pentru alimentele ce trebuie consumate: mai multe legume și fructe și mai puțină pâine albă, cartofi, paste și fasole.
