Astăzi începe Postul Crăciunului

Postul Crăciunului este postul dinaintea Nașterii Domnului. Ține 40 de zile (15 noiembrie – 24 decembrie). Este așezat pentru a ne pregăti spre cuviincioasa întâmpinare a Nașterii Domnului și închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii și Drepții Legii vechi așteptau venirea Lui, cu post și rugăciune. Ne aduce aminte îndeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii (les. 34, 28). Se dezleagă la pește în fiecare sâmbătă și duminică și la sărbători mari (Intrarea în biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinți cu cinstire mai largă în toata lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). În ziua cea din urmă a acestui post (Ajunul Crăciunului) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până seara, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: semințe, poame, turte sau covrigi. Tot în această seară, pe alocuri, slujitorii Bisericii umblă cu Icoana Nașterii, cântând troparul Crăciunului și aducând astfel, în casele creștinilor, vestea cea bună a marii sărbători din ziua următoare. În ziua Crăciunului, în orice zi ar cădea, mâncăm de dulce.
Alimente recomandate în acest post
Postul este caracterizat prin lipsa produselor de origine animala. De aceea, este foarte important ca proteinele vegetale din alimentația dumneavoastră sa fie în cantitate cât mai mare, știind că ele dețin un rol important în sinteza celulară și apărarea antiinfecțioasă. Alimentele bogate în proteine vegetale sunt: soia și preparatele cu soia, pâinea de secară, fulgii de ovăz, mazărea, fasolea boabe, lintea, arahidele, măslinele, nucile, smochinele, caisele uscate, strugurii, stafidele, ciupercile, conopida și usturoiul. Acestea nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică.
Cum trebuie să postim?
Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii (Mărturisirea ortodoxă, partea I). Sfintele Soboare și rânduielile date de Sfinții Părinți pedepsesc cu asprime pe cei ce nu păzesc posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci și înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate și ispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăți nu numai trupul, ci și sufletul, petrecând în rugăciune și pocăință. Postul întreg, adevărat și desăvârșit este deci nu numai cel trupesc, ci și sufletesc: postul de bucate, împreună cu cel de fapte, postul de mâncare și totodată de purtări. Așa ne îndeamnă Biserica: Să postim, post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăți, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevărat și bine primit (Triod, 1986, p. 112). Iar Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Postiți? Arătați-mi-o prin fapte. Cum? De vedeți un sărac, aveți milă de el; un dușman, împăcați-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați; o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele, și mâinile voastre, și toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate și de hrănire și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusețile străine… Gura trebuie să postească de sudalme și de alte vorbiri rușinoase” (Sf. Ioan Gură de Aur, Adpopulum antiocheum, Cuv. 3, Migne, P. G., XLIX, col. 53).