Primul Seder al Paștelui evreiesc – Pesah are loc în această seară, la sediul Comunității evreilor din Suceava. Marcat pentru al doilea an consecutiv și în cadrul programului „Paștele în Bucovina” al Consiliului Județean Suceava și al Complexului Muzeal Bucovina printr-o expoziție-eveniment Iosif Iser, Pesah este o sărbătoare a sufletului evreiesc, iar Sederul este unul dintre ritualurile cele mai respectate și unul dintre cele mai importante din punct de vedere simbolic. Comemorează în mod solemn robia și Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi și imnuri speciale.
Anul acesta, Paștele evreiesc începe în seara de 29 martie, la apus, iar în data de 6 aprilie, în a opta și ultima zi de Pesah, tot la apus, se încheie cu o slujbă religioasă de pomenire a morților dragi.
Paștele evreiesc are un ritual aparte. Înainte de începerea primului Seder, casa evreului trebuie să fie foarte curată, trebuie spălate ferestrele, ușile, podelele, se curăță în spatele dulapurilor și în toate cotloanele.În casă nu este voie să rămână nici un fel de mâncare din aluat dospit, toate produsele se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se mănâncă înainte de începerea sărbătorii sau sevând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Vânzarea este pur formală, rabinul fiind de obicei împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea. Produsele fermentate care au rămas în casă fără să fie incluse în această vânzare nu mai pot fi consumate nici după Pesah.
Prescripțiavine de la ideea că, la ieșirea evreilor din Egipt, aceștia nu au mai avut timp să lase aluatul să dospească, fiind nevoiți să-l coacă așa cum era, rezultatul fiind bucățile de azimă.
Simbolurile mesei de Seder
În Suceava, în prima seară, masa de Seder se ia la comunitate. Pe masă se pune un platou cu cinci castroane: unul cu o budincă din mere, scorțișoară, vin și nuci – simbolizează mortarul folosit de evrei la fabricarea cărămizilor cu care au construit orașe pentru faraonul egiptean; al doilea castron conține pătrunjel sau țelină stropită cu apă cu sare – semn al lacrimilor evreilor sclavi; al treilea castron conține un ou fiert tăiat pe jumătate – reprezintă răsăritul soarelui, venirea primăverii și fertilitatea; al patrulea castron conține o bucată de cotlet de miel cu os – semnul mielului sacrificat și simbolul puterii divine, al brațului lui Dumnezeu care i-a scos pe evrei din Egipt, iar al cincilea castron conține un sos de hrean care simbolizează amarul vieții în sclavie. În mijlocul acestui platou se pune o cană de vin roșu pentru profetul Ilie, iar in timpul Sederului se ține ușa deschisă pentru ca profetul să poată intra în casă.
Pe masa de Seder se mai găsesc încă patru căni de vin care simbolizează cele patru stagii ale eliberării evreilor – eliberare, exod, izbăvire și triumf, iar pe un șervet special țesut, folosit numai de Paște, se pune azimă – pască din aluat nedospit. După ce fiecare membru al comunității gustă din platoul de Seder, cele patru căni de vin și azimă, se aduc pe masă friptura de miel cu legume noi, sos de hrean, azimă, ouă fierte și tăiate în două, prăjituri din aluat nedospit. Se bea numai vin roșu.
În timpul mesei, toți participanții trebuie să se simtă foarte comfortabil, adică se stă pe fotolii sau pe scaune tapițate, eventual canapele, obicei datorat de-asemenea eliberării din sclavie.
În ultima seară de Pesah, se aprinde câte o lumânare pentru fiecare mort din familie sau prieteni.
