Între cei care au fost aproape de Domnul nostru Iisus Hristos în timpul activității Sale pământești, se remarcă anumite chipuri ale unor oameni care au înțeles din adâncul ființei lor că Învățătorul pe lângă care au petrecut atâta timp, era nu doar omul lui Dumnezeu, ci chiar Fiul lui Dumnezeu! Experiențele lor spirituale unice, au ținut să le transmită și altor oameni, și generațiilor viitoare, ca pe niște comori neprețuite din care merită să se împărtășească toți oamenii. Șansa pe care au avut-o acești oameni, i-a determinat să fie adevărați mărturisitori ai adevărului întrupării Fiului lui Dumnezeu și ai operei Sale mântuitoare.
Sfântul Luca era originar din Antiohia Siriei
Pe 18 octombrie, Biserica îl cinstește pe Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Cel de la care avem cea de-a treia Evanghelie și Faptele Apostolilor – a cincea carte a Noului Testament. Două cărți foarte importante pentru cunoașterea adevărului dumnezeiesc și a istoriei Bisericii lui Hristos Mântuitorul. Sfântul Luca era originar din Antiohia Siriei. Era un om cu o aleasă educație, fiind de profesie medic. Era un bun cunoscător al filosofiei, dar și un talentat artist plastic. Toate aceste talente avea să le pună în mod strălucit în slujba credinței creștine. În căutarea adevărului el ajunge la Ierusalim unde Îl cunoaște pe Domnul Iisus. Apropierea de marele Învățător i-a schimbat cu totul destinul. De la vindecarea trupească a pacienților săi, Luca avea să se dedice cu totul celor spirituale. Episodul de pe drumul Emausului (Luca 24,13-35), întâlnirea sa și a prietenului Cleopa cu Domnul Iisus Cel Înviat i-a marcat profund tot restul vieții. După Pogorârea Sfântului Duh la Cincizecime, Luca l-a urmat pe Sfântul Apostol Pavel în călătoriile sale misionare, fiindu-i un prețios ajutor în misiunea sa apostolică. De aceea a și ținut să ne lase ca o moștenire sfântă cele două cărți sfinte pe care le-a scris pentru ca toți oamenii să afle despre Mântuitorul lumii. În Epistola sa către Coloseni, Sfântul Pavel îl numește „Luca …doctorul iubit”(Col. 4,14). Avea să continue activitatea de propovăduire a Marelui Pavel, în cuprinsul Imperiului Roman. De la el ne-au rămas primele icoane creștine – reprezentări artistice ale unor persoane sfinte, menite să transmită sentimente de profundă evlavie în sufletele celor ce îmbrățișau credința creștină. Prima icoană o înfățișa pe Maica Domnului cu pruncul sfânt în brațe și se numea Povățuitoarea sau Hodigitria. Sfântul Evanghelist Luca este considerat fondatorul iconografiei creștine.
Moaștele, la Constantinopol, în biserica Sfinților Apostoli
A propovăduit până la o vârstă înaintată, ostenind pentru răspândirea Evangheliei lui Hristos. Moare ca un adevărat martir, fiind spânzurat în cetatea Teba din Boehtia. Moaștele sale aveau să fie aduse la Constantinopol, în biserica Sfinților Apostoli. În iconografia creștină, chipul Sfântului Luca este asociat cu al unui taur – imaginea celei de-a treia fiare menționate în profeția lui Iezechiel (1,10), simbol al rangului sacrifical și preoțesc al Mântuitorului.
(Sursa: www.oradereligie.wordpress.com)