Astăzi este sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima dintre sărbătorile înscrise cu roșu în calendar din cursul anului bisericesc. Anul bisericesc începe cu luna septembrie și se încheie cu luna august. Această sărbătoare se adaugă în luna august la sărbătorile Schimbării la Față a Domnului Hristos și Adormirii Maicii Domnului. Toate aceste trei sărbători au fost rânduite de Biserică pentru a forma în această ultimă lună a anului bisericesc un triptic de sărbători cu semnificație profetică (eshatologică) privind sfârșitul modului de existență al lumii actuale, la venirea în slavă a Domnului Hristos, când El va judeca vii și morții, pentru ca drepții să intre în Împărăția Lui care nu va avea sfârșit.
Mântuitorul Iisus Hristos S-a Schimbat la Față înainte de Răstignirea și Învierea Sa pentru a arăta cu anticipație Sfinților Apostoli Petru, Iacob și Ioan slava Învierii Sale și slava celei de a doua veniri a Sa la sfârșitul veacurilor. Deși Schimbarea la Față a Domnului s-a petrecut cu puțin timp înainte de Pătimirile Sale și înainte de Paști, totuși această sărbătoare a fost rânduită de Biserică a fi prăznuită nu înainte de Săptămâna Sfintelor Sale Patimi, ci în ziua a șasea din ultima lună a anului bisericesc (6 august), pentru a ne reaminti că în ziua a șasea de la începutul lumii a fost creat omul după chipul lui Dumnezeu, spre a ajunge la asemănarea cu El. Dacă Adam ar fi ascultat de Dumnezeu și nu ar fi căzut în păcat, ajungea să se împărtășească din sfințenia și slava lui Dumnezeu, încât fața lui ar fi strălucit ca soarele. De aceea, Noul Adam, Iisus Hristos, prin lucrarea Sa mântuitoare, a ridicat pe vechiul Adam din întunericul păcatului și din stricăciunea morții și a dăruit firii omenești strălucire sau slavă dumnezeiască eternă. Această slavă este lumina neapusă a Împărăției cerurilor.
A treia sărbătoare mare din luna august este Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
În 15 august, la nouă zile după Schimbarea la Față, are loc sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care se mută din lumea aceasta în Împărăția cerurilor, mai presus de cele nouă cete îngerești, rugându-se necontenit din ceruri pentru mântuirea lumii: ‘Întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare. Mutatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții și cu rugăciunile tale izbăvești din moarte sufletele noastre’ se spune în troparul praznicului Adormirii Maicii Domnului. După cum Maica Domnului a păstrat fecioria în timpul nașterii lui Hristos, tot așa ea nu părăsește sau nu uită lumea când trece la Hristos-Domnul, la viața cerească. Această sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului este prăznuită tot în ultima lună a anului bisericesc, pentru că Maica Domnului este icoana tainei ultime a Bisericii care ne trece din lumea aceasta trecătoare și stricăcioasă la viața veșnică și nestricăcioasă. După cum Maica Domnului cea plină de har izbăvește din moarte sufletele noastre, tot așa și Biserica fiind plină de harul lui Hristos Cel Înviat, cu rugăciunile ei, izbăvește din moarte spirituală sufletele celor ce se pocăiesc înainte de moartea trupului. De aceea, Biserica se roagă atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți în Domnul.
A treia sărbătoare mare din luna august este Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, marele vestitor al pocăinței pentru mântuire. Luna august, ca ultimă lună a anului bisericesc, este deci luna evenimentelor ultime (eshatologice) legate de a doua venire, cea întru slavă, a Mântuitorului Iisus Hristos, Judecătorul viilor și al morților, când Maica Domnului, stând de-a dreapta Mântuitorului, mijlocește cu rugăciunile ei milostive pentru mântuirea lumii, iar Sfântul Ioan Botezătorul, stând de-a stânga Mântuitorului, se roagă pentru cei ce s-au pocăit, dar n-au mai trăit pe pământ ca să arate faptele sau roadele pocăinței lor, așa cum se vede în icoana Deisis (a Judecății de Apoi), sau pe catapeteasma Sfântului Altar (unde în dreapta lui Hristos stă Maica Domnului iar la dreapta ei Sfântul Ioan Botezătorul). Noi nu cunoaștem în care zi anume a adormit Maica Domnului, nici în care zi a fost decapitat Sfântul Ioan Botezătorul, dar Biserica a rânduit cu înțelepciune ca aceste trei sărbători să fie cuprinse în aceeași lună ultimă a anului bisericesc (august) având semnificații deosebite legate de taina Învierii universale și de taina Judecății universale.
Sărbătoarea Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post, de întristare și de pocăință
Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul se roagă lui Hristos în ziua Judecății universale mai ales pentru cei ce s-au pocăit, dar nu au mai avut timpul necesar pentru a săvârși faptele pocăinței ca o confirmare a schimbării interioare sufletești. Este vorba de cei asemenea tâlharului de pe cruce care s-a pocăit și a zis: ‘Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta’ (Lc. 23, 42), iar Mântuitorul i-a răspuns: ‘Astăzi vei fi cu Mine în Rai’ (Lc. 23, 43). Nu i-a spus în Împărăție, pentru că Împărăția nu venise în plinătatea ei, ci în Rai, care este arvuna Împărăției cerurilor.
Sfântul Ioan Botezătorul este foarte iubit în popor, dovadă fiind și faptul că foarte mulți români poartă numele de Ioan. Biserica îl cinstește în mod deosebit înscriind în calendarul ei patru sărbători închinate Sfântului Ioan Botezătorul: 24 septembrie – Zămislirea Sfântului Ioan, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan, 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan și 29 august – Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Sărbătoarea Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post, de întristare și de pocăință. În această zi nu se face nici o dezlegare la mâncare de dulce. Iar această rânduială are o semnificație deosebită. Postul din ziua pomenirii morții Sfântului Ioan Botezătorul nu se referă numai la întristarea produsă de uciderea sa, deoarece foarte mulți martiri sunt pomeniți de Biserică fără ca ziua lor de pomenire să fie totdeauna zi de post ca, de pildă, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și alții.
În ziua pomenirii Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, postul are și scopul să ne amintească faptul că neînfrânarea de la patimile trupești intră în conflict cu dreptatea și sfințenia sau poate chiar duce la uciderea unor oameni nevinovați.
Cu alte cuvinte, în cazul morții Sfântului Ioan Botezătorul, postul este rânduit de Biserică pentru a ne arăta că îmbuibarea de hrană și de băutură și neînfrânarea de la patimi a lui Irod și a Irodiadei au dus la moartea Dreptului și Sfântului Ioan Botezătorul, trimisul lui Dumnezeu ca să cheme pe oameni la pocăință și să mărturisească dumnezeirea lui Iisus Hristos. Moartea violentă a Sfântului Ioan Botezătorul este una fizică, o durere trupească trecătoare, dar crima lui Irod, a Irodiadei și a fiicei sale, Salomeea, este o moarte spirituală veșnică, o despărțire a sufletului de Dumnezeu, izvorul bucuriei veșnice.
Simbol anticipat al pătimirii martirilor și misionarilor creștini
Sfântul Ioan Botezătorul suferă moarte fizică, întrucât cere oamenilor păcătoși și răi să-și îndrepteze viața. El plătește cu prețul vieții sale pământești propovăduirea pocăinței, a sfințeniei și a dreptății într-o lume a păcatului. Sfântul Ioan Botezătorul este simbol anticipat al pătimirii martirilor și misionarilor creștini prigoniți sau uciși pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos.
Sfântul Ioan Botezătorul anticipează taina Bisericii în starea ei de misiune pentru îndreptarea lumii păcătoase, care este adesea ostilă Evangheliei, ostilă sfințeniei, potrivnică dreptății și vieții duhovnicești. Lumea reprezentată de regele Irod, de Irodiada și de Salomeea este lumea robită de păcate în care demnitatea umană se degradează.
Sfântul Ioan Botezătorul este un vestitor al pocăinței și al chemării la îndreptare, la sfințenie, la respect pentru demnitatea umană. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul este și ocrotitorul celor care în societatea umană se luptă pentru adevăr, pentru sfințenie, pentru demnitate umană și pentru mântuirea oamenilor prin întoarcerea lor la Dumnezeu.
Pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul ne duce cu gândul la Judecata de Apoi
În această zi de pomenire a Sfântului Ioan Botezătorul noi ne gândim și la Judecata de Apoi, când el împreună cu Maica Domnului vor mijloci pe lângă Hristos-Domnul ca să se izbăvească din moarte spirituală sufletele noastre. Este și o zi în care vedem mai bine cât de greu se eliberează omul de păcat și cât de apăsătoare și ucigătoare este răutatea păcatului asupra vieții și demnității umane.
Însă pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul este și un moment de speranță întrucât cei care au murit pentru credința lor în Hristos, pentru Evanghelie, pentru dreptate și sfințenie, deși aparent au fost biruiți de către prigonitorii lor, în realitate ei au devenit biruitori, pentru că în ei Duhul Sfânt a biruit asupra duhului lumii păcătoase. De aceea, sfinții martiri sau mucenici sunt numiți în Ortodoxie buni biruitori mucenici.
Să ne rugăm Sfântului Ioan Botezătorul să ne dăruiască putere spirituală de a birui ispitele și de a căuta calea pocăinței ca fiind singura cale de îndreptare sau de reînnoire a vieții noastre, de ridicare, de eliberare de un trecut păcătos apăsător și de a pune început bun vieții noastre cerând harul lui Dumnezeu și ajutorul Sfinților Săi. Amin!
(Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Sursa: basilica.ro)