Biserica Ortodoxă îi prăznuiește astăzi, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Constantin cel Mare, împărat roman (306-337), a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Împăratul va însemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci și va intra biruitor în Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a creștinismului, acesta devenind religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare.
Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Cezareea. A murit la scurt timp în Nicomidia și a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.
Împărăteasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Dioclețian, divorțează de împărăteasa Elena. Acesta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului.
Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.
Semnificația numelor Constantin și Elena
Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).
Elena – Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torță”, „făclie”, dar și „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiței Artemis), iar de alții prin gr. hele („lumina arzătoare a soarelui”). La mulți ani tuturor celor care poarta aceste nume!
Peste 1.800.000 de români își aniversează onomastica astăzi
Peste 1.800.000 de români își aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, informează Ministerul Administrației și Internelor.
Potrivit statisticilor existente la nivel național, din cele 1.836.266 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelui Sfinților Constantin și Elena, majoritatea sunt femei (1.180.697).
Cele mai multe sărbătorite poartă numele Elena (892.628) urmate de cele cu nume de basm – Ileana (131.881). Lor li se adaugă cele care poartă numele Lenuța (65.538), Constanța (55.754), Constantina (28.665). Mai mic este numărul celor care poartă numele Leana (4.792) sau cel de alint Nuți (1.439).
Dintre bărbații sărbătoriți la această dată, majoritatea poartă numele de Constantin (509.911), Costel (80.249), Costică (35.399). Motiv de sărbătoare este și pentru cei care poartă numele Costin (18.964), Costinel (10.256), Costi (497), Costeluș (293).
(www.crestinortodox.ro)