După cum s-a constatat de secole, bogăția duhovnicească cea mai aleasă din Moldova sunt moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, care din 1641 ocrotește nemijlocit această parte a țării, așa cum a făcut în decursul timpului în locurile unde ele au fost depuse: Epivata, Bulgaria (Târnovo și Vidin) și Serbia (Krușevat și Belgrad) și Constantinopol.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României. Ea este cinstită de către popor nu numai în Moldova, ci în toată țara și, desigur, și în alte țări. Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost dăruită de Dumnezeu să adune prin rugăciunile ei pe cei risipiți și să înalțe pe cei căzuți. Dar nu adună numai pe cei risipiți de păcate, ci și pe cei risipiți datorită îndepărtărilor.
Ea s-a născut în Tracia, la Epivata, moaștele ei au stat o vreme îndelungată la Constantinopol, apoi au mers în Bulgaria, la Târnovo, la Belgrad, în Serbia și din nou la Constantinopol, iar în cele din urmă la Iași, în Moldova, unde se află de peste 350 ani.
Prin faptul că generații de-a rândul au cinstit-o, atât în Bizanț cât și în Serbia, se arată că Sfânta Parascheva a fost dăruită de Dumnezeu cu darul de a aduna laolaltă pe cei de departe. Țările care o cinstesc pe ea, prin rugăciune, se adună în jurul ei, iar prin cinstirea care o aduc sfintei se întăresc în dreapta credință și se sfințesc în cuget și simțiri, sporind în evlavie.
Sfânta Parascheva este numită în Acatist mult folositoare. Fiecare icos
se încheie prin cuvintele: “Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!” O ascultare atentă a Acatistului ne lămurește de ce este Sfânta Parascheva mult folositoare.
În primul rând pentru că ea, prin nevinovăția, prin sfințenia, prin evlavia și puritatea ei izbăvește de patimi egoiste și păcătoase pe cei stăpâniți de ele. Deci ea este folositoare fiind o eliberatoare din lanțurile patimilor și, în același timp, dăruiește oamenilor bucuria de a trăi adevărata evlavie și adevărata dragoste duhovnicească și curată. Cinstitoare și ocrotitoare a fecioriei și, în același timp, curățitoare a celor păcătoși, prin rugăciunile ei, Sfânta Parascheva a fost numită crin răsădit în grădina cea de sus și cinstitoare a celor ce caută sfințenia, fecioară neîntinată. Ea a iubit viața de rugăciune în singurătate și, ca o mireasă duhovnicească, s-a făcut păzitoare a celor care, ca și ea, caută cu dor neîmpărțit pe Dumnezeu transformând singurătatea vieții lor în comuniune de bucurie trăită cu Dumnezeu. Ea este păzitoare a sihaștrilor, mai ales a sihaștrilor care aici, în Moldova, prin rugăciunile lor, au coborât cerul pe pământ și au înălțat inimile românilor în împărăția lui Dumnezeu.
Sfânta Parascheva este numită, de asemenea, propovăduitoarea dreptei credințe și surpătoarea eresurilor. Ea ne ajută ca să păstrăm dreapta credință primită din moși-strămoși, dreapta credință a Sfinților Apostoli, a Sfinților Părinți, a voievozilor dreptmăritori, a sihaștrilor nevoitori, a sfinților neînfricați care au apărat dreapta credință în această parte a Europei, cu jertfa vieții lor. Ea este numită surpătoarea eresurilor, adică rugăciunile și sfințenia ei nu se împacă nicidecum cu duhul celor ce născocesc învățături greșite care dezbină Biserica și pierd sufletele.
Sfânta Parascheva este numită mult folositoare și pentru faptul că ajută la vindecări. De aceea, Acatistul o numește leacul durerii, mâna vindecării, casa ocrotirii, mântuirea de boli. Mai mult decât atât, ea este cea care ține partea celor asupriți pe nedrept, este avocata celor nedreptățiți, fiind numită mijlocitoarea celor greșiți, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor celor răi, scăparea celor judecați și osândiți și stârpitoare a răutăților.
Sfânta Parascheva este folositoare și pentru viața de toate zilele, mai ales în ceea ce privește roadele pământului și munca agricultorilor. Astfel, Acatistul o numește aducătoare de ploi mănoase, stârpitoare a insectelor dăunătoare și otrăvitoarea jivinelor răufăcătoare, îmbelșugarea de roade bune și veselitoarea plugarilor. Acest lucru ne arată că poporul a simțit ajutorul Cuvioasei Parascheva nu numai în Biserică și nu numai acasă, ci și pe câmp, pentru că Sfânta prețuiește munca jertfelnică a oamenilor și, de aceea se întristează împreună cu ei atunci când sunt păgubiți, atunci când sunt în primejdie să-și piardă truda mâinilor lor. De aceea, poporul de la țară are o deosebită evlavie față de Sfânta Parascheva, întrucât este ocrotitoare și a muncii lor, a dăruirii lor, a ostenelilor lor pe câmp, este ocrotitoarea roadelor muncii lor celei cinstite. Sfânta Cuvioasă Parascheva este mult folositoare și pentru că este cunoscută ca una care mângâie pe cei nenorociți, de aceea a fost numită mângâierea celor nenorociți, povățuirea celor rătăciți și împreună-lucrătoare cu cei ce hrănesc pe cei săraci. Acum, când lumea noastră este confruntată cu boli, cu sărăcie, cu singurătate, cu foamete, cu multe feluri de rele care împuținează viața sau o pun în primejdie, Sfânta Parascheva cea mult folositoare este căutată ca una ce ocrotește prin mijlocirile sale și, mai ales, prin puterea prezenței sale rugătoare.
Sfânta Parascheva mult folositoare
Iată, în câteva cuvinte, de ce este numită Sfânta Parascheva mult folositoare. Evlavia poporului nostru față de sfinți s-a bazat nu numai pe datoria morală de a cinsti pe sfinți, ca pe unii care au fost bineplăcuți lui Dumnezeu, ci s-a hrănit și din ajutorul real pe care sfinții l-au dat celor care îi cinstesc pe ei.
Evlavia poporului este deci una de ordin practic, ei au simțit ajutorul Sfintei și, de aceea, o numesc mult folositoare. Minunile pe care le-a săvârșit în timpul vieții și după trecerea la viața veșnică arată că Sfânta este mult folositoare prin ajutorul pe care îl dăruiește celor care caută pe Dumnezeu și iubesc cu adevărat pe sfinți și îi cheamă în rugăciune. Deci, numai așa se explică evlavia atât de mare față de Sfânta Parascheva. Nu datorită teologiei ei, nu datorită neamului ales, nu datorită vreunui oarecare renume, ci, în primul rând, datorită acestei puteri de a ajuta pe cei în nevoi. Puterea aceasta este, de fapt iubirea lui Dumnezeu, care se revarsă prin sfinți. În ajutorul sfinților este de fapt lucrarea Duhului Sfânt prin ea, în Biserică, lucrarea lui Hristos prin sfinții care sunt aproape de El și tocmai această taină a ajutorului pe care-l primim de la Dumnezeu prin rugăciunile sfinților, este taina Bisericii ca taină a vindecării de păcat, a vindecării de necazuri, a vindecării de boală și a vindecării de moarte.
Iată deci cum Sfânta este mult folositoare. Ea ne arată taina mântuirii ca taină a izbăvirii de ceea ce este contrar vieții, de ceea ce este contrar chemării noastre.
Deci, mult folositoarea Parascheva ne arată cât de folositor este harul lui Dumnezeu, care se revarsă în lume prin mijlocirea sfinților. Este cu totul vrednic de a aminti faptul că dintre sfinții din țară nici unul nu este mai popular ca Sfânta Parascheva în rândurile tineretului. Este de ajuns să vezi într-o zi, de dimineață până seara, câți tineri vin la Sfânta aceasta, care a fost tânără atunci când a trecut, în secolul al XI-lea, la viața veșnică; studenții, elevii din Iași și din diferite părți ale țării vin aproape cu totul natural să cinstească moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și aceasta arată că tânărul simte în Sfânta Parascheva o putere a tinereții veșnice pe care o dă Duhul Sfânt sfinților care din tinerețe și-au dăruit viața lui Dumnezeu.
Închei acest cuvânt cu dorința sfântă ca oricine, de orice vârstă, cinstește pe Sfânta Parascheva și îi citește Acatistul, să fie ajutat de Dumnezeu prin mijlocirile ei, ca să simtă puterea de înviere a sufletului și să trăiască bucuria tinereții veșnice pe care o au sfinții pentru că au iubit pe Dumnezeu și pe semenii lor.
(Preot iconom stavrofor Paul Sorin Hirghiligiu, paroh al Bisericii Sfânta Cuvioasa Parascheva – Suceava)