Astăzi este sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului

Prăznuim astăzi Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc, care a început la data de 1 septembrie.
Sărbătoarea din 8 septembrie, numită în popor Sfântă Mărie Mică, amintește de evenimentul religios al nașterii Născătoarei de Dumnezeu, care s-a petrecut în mod miraculos.
Părinții Maicii Domnului, Ioachim și Ana, oameni cu credință în Dumnezeu, trecuți de prima tinerețe, trăiau cu speranța că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. Pentru că nu aveau copii, Ioachim și Ana erau ironizați de oamenii din comunitatea în care trăiau, lipsa urmașilor fiind considerată un blestem din partea lui Dumnezeu.
Mai mult, tradiția spune că Marele Preot de la Templu a refuzat public jerfa lor, numindu-i blestemați. Atunci, Ioachim, tatăl Sfintei Maria, s-a retras în pustiu să se roage, timp de 40 de zile, iar Ana i-a promis lui Dumnezeu că, dacă acesta le dăruiește copilul mult așteptat, pruncul va fi închinat Tatălui ceresc, să slujească în biserică.
Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soți, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată. Ioachim a aflat primul despre binecuvântarea dăruită lor de Dumnezeu, după care a fost vestită Ana: „Căci iată vei zămisli și vei naște pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Și se va numi Maria”.
Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, de la vârsta de trei ani și până când Maria a împlinit nouă ani, fiica lor a fost dusă la Templu.
Tradiții și obiceiuri în ziua praznicului
În calendarul popular, praznicul de astăzi este echivalent cu încheierea anotimpului de vară și începutul toamnei.
Acum rândunelele pleacă în țările calde. Acesta este un semnal pentru săteni să înceapă lucrările agricole de toamnă.
Acum se culeg legumele, evaluându-se recolta, se culeg și ultimele plante și fructe de leac, ce vor fi păstrate în farmacia casei pentru sănătate. De astăzi începe culesul viilor.
Tot praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viței de vie, în primăvară.
Aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune și prin împărțirea de ofrande săracilor
În tradiția populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau cercurile Sfintei Mării. De aceea, femeile care vor să nască ușor este bine să se roage Fecioarei Maria și Sfinților Ioachim și Ana, prăznuiți în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare ușoară a pântecului”.
Tradiția spune că și aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune și prin împărțirea de ofrande săracilor, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul și membrii familiei să fie sănătoși până la viitoarea recoltă.
O altă tradiție păstrată din bătrâni trebuie respectată cu sfințenie: mamele nu trebuie să lase pe foc o oală cu mâncare; este o modalitate prin care ele își apără copiii de nenorociri, de arsuri și de răceli.
Tot acum se practică „bătutul” nucilor, pentru ca recolta lor să fie bogată și în anul viitor.
În același timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei și orzului, activități agricole legate de sporul comunității unde se împlinește această datină.
Din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile, pentru a alunga ghinionul și boala.
Bărbații pun la păstrate pălăriile până la Sfântul Gheorghe și în locul lor vor purta căciuli.
(Liliana IVAN)