Astăzi este sărbătoarea Marelui Mucenic Dimitrie, izvorîtorul de mir și făcătorul de minuni (+303)

Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284- 311) și era fiul voievodului cetății Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinții în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminîndu-i cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia cea către săraci, săvîrșind, adică, faceri de bine, celor ce trebuiau. Și așa, Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinților săi, dar, mai ales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu. Și tînărul creștea cu anii și cu înțelepciunea, urcînd ca pe o scară, din putere în putere. Și, ajungînd la vîrsta cea mai desăvîrșită, părinții lui s-au dus din vremelnica viață, lăsînd pe tînărul Dimitrie moștenitor nu numai al multor averi, ci și al bunului lor nume.
Deci, Maximian împăratul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dînsul pe fiul acestuia și, cunoscîndu-i înțelepciunea, l-a făcut voievod în locul tatălui său. Și a fost primit Sfîntul cu mare cinste de cetățeni, iar el cîrmuia cu multă vrednicie poporul, propovăduind pe față dreaptă credința și aducînd pe mulți la Hristos.
Deci, nu după multă vreme, a cunoscut împăratul ca voievodul Dimitrie este creștin și s-a mîniat foarte. Drept aceea, întorcîndu-se biruitor dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor, și a venit împăratul și la Tesalonic. Și, Dimitrie fiind întrebat, de sînt adevărate cele auzite despre dînsul, a răspuns cu îndrăzneală, mărturisind că este creștin și a defăimat închinarea păgînească. Și îndată, împăratul a poruncit să-l închidă în temniță, pînă la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale.
Și se bucură împăratul, mai ales, văzînd pe un luptător vestit. Lie, vandal de neam, înalt, puternic și înfricoșător la chip, că se lupta cu cei viteji și-i ucidea, aruncîndu-i în sulițe. Deci, era acolo un tînăr creștin, anume Nestor, cunoscut Sfîntului Dimitrie. Acesta, văzînd pe Lie ucigînd fără cruțare pe oameni, mai cu seamă pe creștini, s-a aprins de rîvnă. Și vrînd să se lupte cu Lie a alergat la Sfîntul, în temniță, cerînd de la dînsul rugăciuni și binecuvîntare ca să-l poată birui pe acel ucigaș de oameni. Și, însemnîndu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfîntul i-a zis: „Du-te și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!”
Deci, întrînd în lupta cu Lie, Nestor a strigat: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!”. Și îndată, trîntîndu-l jos pe Lie, l-a omorît. Și s-a întristat împăratul de moartea lui Lie. Aflînd însă că Sfîntul Dimitrie este cel care l-a îndemnat pe Nestor să se lupte cu Lie, împăratul a trimis ostași, poruncindu-le să-l străpungă cu sulițele pe Sfîntul, în temniță, că a fost pricina morții lui Lie. Și aceasta, făcîndu-se îndată, marele Dimitrie și-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu. Și s-au făcut la moaștele lui multe minuni și prea slăvite tămăduiri. Tot atunci, din porunca împăratului, s-a tăiat capul și Sfîntului Nestor.