Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (11 – 29 iunie) este așezat în cinstea acestor doi Sfinți Apostoli, a căror moarte mucenicească se serbează la 29 iunie și care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei și pentru răspândirea credinței creștine. Totodată ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, împreună cu Varnava, s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire, din porunca Duhului Sfânt (Fapte 13; 2-3). Acest post are o lungime schimbătoare, întrucât începutul lui atârnă de data Rusaliilor. Se lasă sec în Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinților) și se postește până în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie)
Postul Cincizecimii
Postul Sfintilor Apostoli (popular-postul Sampetrului), care preceda sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie) este randuit de Biserica în cinstea celor doi verhovnici ai apostolilor și în amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (vezi Fapte 13,2 si 14,23). Totodată, prin ținerea acestui post se cinstesc darurile Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfinții Apostoli la Cincizecime și care se revarsa în fiecare an peste Biserica la sarbatoarea Rusaliilor, împărtășindu-se din ele și credincioșilor; de aceea, în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.
Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV, Constituțiile Apostolice. Marturii ulterioare se gasesc la Sfantul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numeste postul acesta Postul de vara sau al Cincizecimii. Se pare că la început, postul acesta era ținut numai în cercurile monahale și abia mai târziu s-a extins și la credincioșii din lume.
Postul Sâmpetrului are o durată variabilă de la an la an
Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului are o durată variabilă de la an la an, deoarece începutul lui (fixat aproximativ prin sec. VI) e în funcție de data variabilă a Invierii lui Hristos. Postul incepe luni, dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 29 iunie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lungă sau mai scurtă, dupa cum Învierea din anul respectiv a căzut mai devreme sau mai târziu. În chip normal (dacă Învierea Domnului s-ar sărbători în răstimpul indicat de regula consfințită la Sinodul I Ecumenic, adică între 22 martie și 25 aprilie), ea variază de la 8 zile (durata cea mai scurtă, când Învierea cade la 25 aprilie) până la 42 de zile (durata cea mai lungă, cand Învierea cade la 22 martie). Dar în actuala situație a Bisericii noastre (ca a tuturor Bisericilor ortodoxe care și-au îndreptat calendarul, menținând însă Pascalia stilului vechi, a calendarului neindreptat), Învierea fiind sărbătorită de fapt între 4 aprilie si 8 mai, durata Postului Sfintilor Apostoli se scurteaza, de la 28 de zile (durata cea mai lunga) până la desființare (în anii în care Învierea cade după data de 1 mai). Așa s-a întâmplat în anii 1945 și 1956 (Învierea la 6 mai), când Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se țină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinților, în seara căreia trebuia să lăsăm sec). Aceeasi situație am avut-o și în anul 1983 (Învierea la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).
Sâmbăta și duminica, dezlegare la pește
O regulă simplă și practică spre a afla durata Postului Sâmpetrului din orice an este urmatoarea: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3 mai (exclusiv), atâtea zile ține postul. De exemplu, în anul 1982, cand Învierea s-a serbat la 18 aprilie, Postul Sfintilor Apostoli 15 zile (14-28 iunie).
Postul Sfinților Apostoli e mai puțin aspru decât al Paresimilor.
După Pravila cea mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbătă și duminică și pește; dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea. După Tipicul mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă mâncare uscată după Vecernie; iar în celelalte zile, ca mai sus.
– 24 – Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, dezlegare la pește;
– 29 – Sf. Apostoli Petru și Pavel, dezlegare la pește;
(sursa: www.tezaurul-ortodox.com)
