Astăzi este prima zi din Postul Paștelui

Postul Paștelui (6 martie – 22 aprilie) este o călătorie. Iar fiecare dintre cei care au făcut măcar o dată această călătorie cu inima deschisă cunoaște răspunsul întrebărilor: noua viață, care cu peste 2.000 de ani în urmă ne-a fost dăruită nouă, tuturor celor care credem în Hristos. Drumul are mai multe etape: Pregătirea: Cu mult înainte de începutul propriu-zis al Postului, Biserica face cunoscută apropierea acestuia. Este o trăsătură caracteristică a tradiției liturgice ortodoxe aceea ca fiecare sărbătoare sau perioadă importantă – Paște, Crăciun – este anunțată și pregătită înainte. Această pregătire include cinci Duminici consecutive care preced Postul, fiecare fiind dedicată unor aspecte fundamentale ale Pocăinței.
Prima înștiințare cu privire la Post este făcută în Duminica în care se citește pericopa evanghelică despre Zaheu (Luca, XIX,1-10). Aceasta este prima vestire, prima invitație: al nostru este a dori ceea ce avem cel mai profund și adevărat în noi, a conștientiza setea și foamea pentru Absolutul din noi. Următoarea duminică este numită „Duminica vameșului și a fariseului”, care ne dezvăluie cel de-al doilea aspect al pocăinței: smerenia. În a treia Duminică din perioada pregătirii pentru Post, auzim parabola Fiului Risipitor (Luca, XV, 13-32), care simbolizează dorința de întoarcere, de înapoiere, de recăpătare a Căminului pierdut.
– Fiecare rugăciune citită înseamnă lupta împotriva păcatelor de care ne putem face vinovați
Următoarea Duminică este numită „Duminica Lăsătului sec de carne”, pentru ca de-a lungul săptămânii ce urmează este rânduită de biserică o postire parțială – abținerea de la consumul de carne. În ajunul acestei zile se face pomenirea tuturor celor ce au adormit întru nădejdea învierii și vieții veșnice. Aceasta este ziua cea mare de rugăciune a bisericii pentru cei morți. Pericopa evanghelică pentru Duminica Lăsatului sec de carne ne prezintă parabola lui Hristos despre Înfricoșătoarea Judecată (Matei, XXV, 31-46). Parabola ne răspunde la întrebarea care va fi criteriul judecății Lui: iubirea.
A urmat duminica numită „Dumunica Lăsatului sec de brînză”. În Sâmbăta care o precede Biserica a pomenit pe toți bărbații și femeile care au fost luminați prin postire. În cele din urma vine ultima zi, numită „Duminica Iertării”, cea serbată ieri, dar al cărei nume liturgic trebuie de asemenea menționat: „Izgonirea lui Adam din Rai”. Pericopa evanghelică a acestei ultime duminici (Matei, VI, 14-21) a stabilit condițiile liberării de sub robia față de păcat: postirea, iertarea, reîntoarcerea la unitate, iubirea. Toată pregătirea s-a sfârșit. Repetam nu de mult de cinci ori Prochimenul și iată că Postul a sosit! Cea de-a doua etapă a drumului pe care îl facem în fiecare an se constituie din slujbele postului propriu-zis. Fiecare din pildele sau parabolele citite luptă împotriva păcatelor de care ne putem face vinovați, pregătindu-ne totodată sufletește și mental pentru marea zi a Paștelui.