Ziua de astăzi a sosit la noi cu lumină duhovnicească, cu bucurie sfântă, fiindcă astăzi se naște Maica luminii și a bucuriei. Astăzi se vestește mila și izbăvirea neamului omenesc, căci s-a născut Maica milei și a milostivirii. Nu prăznuim astăzi nașterea vreunui sfânt, ci nașterea aceleia ce este mai sfântă decât toți sfinții. Nu sobor de îngeri se cinstește astăzi, ci nașterea Împărătesei îngerilor. Nu maică de împărat pământesc se naște, ci însăși Maica Domnului și Dumnezeului slavei. Astăzi, Împărăteasa făpturii și Doamna lumii, din pântece sterp și neroditor a răsărit. Și cine va putea, după vrednicie, să cinstească nașterea ei? Însăși Biserica lui Hristos arată că este cu neputință acest lucru, zicând: „Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, căci se întunecă și mintea cea mai presus de lume a cânta ție, de Dumnezeu Născătoare” (Axionul din ziua Botezului Domnului).
Să ne bucurăm!
Deci, frații mei, dacă David, împăratul și proorocul, a săltat bucurându-se și s-a veselit foarte, înaintea chivotului Legii Vechi, care tainic închipuia pe Maica Domnului (II Regi 6, 5), apoi câtă bucurie și veselie se cade nouă să avem azi, când, nu tainic și cu închipuire, ci într-adevăr prăznuim Nașterea Maicii Domnului, chivotul cel viu și însuflețit, întru care Dumnezeu a locuit? Dacă cele întunecate și tainice, atâta veselie au adus preafericitului strămoș al Maicii Domnului, apoi câtă bucurie are el acum în cer, și câtă bucurie și mângâiere se cuvine să avem și noi astăzi, cei de pe pământ, când a răsărit în lume prunca lui Dumnezeu, Fecioara Maria, prin care S-a arătat Soarele mântuirii neamului omenesc?
Cu adevărat astăzi, Preabunul și Preînduratul Dumnezeu, a cercetat cu milă zidirea Sa și a bucurat cu mare bucurie, nu numai pe David împăratul și proorocul, ci și pe dumnezeieștii ei părinți Ioachim și Ana, care cu atâtea lacrimi și suspine se rugau lui Dumnezeu să le dea lor rod. Dar și toată făptura omenească s-a bucurat, de vreme ce tot neamul omenesc aștepta să se nască în lume Sfânta Fecioară, care la vreme avea să nască pe Emanuel, ce se tâlcuiește „Cu noi este Dumnezeu” (Isaia 7, 14).
Rugăciuni către Maica Domnului
Astăzi prăznuim nașterea Împărătesei cerului și a pământului, ca rod al rugăciunii, al milosteniei și al facerii de bine, câștigată de la Dumnezeu de Sfinții Părinți Ioachim și Ana. Deci cum trebuie să prăznuim noi astăzi și cu câtă cinste și evlavie, cu câtă sfințenie și curăție? Astăzi cei sterpi și neroditori să se mângâie cu nădejdea că, prin milostenii și faceri de bine, prin post și rugăciune, vor dobândi și ei copii de la Dumnezeu.
Astăzi cei tineri să se înfrâneze și cu curăție și cinste să prăznuiască nașterea Maicii Domnului. Astăzi fecioarele și copiii să salte de bucurie că le vine în lume Maica fecioriei. Astăzi bătrânii și bolnavii să se bucure că sprijinitoarea bătrânilor și mângâierea bolnavilor a venit în lume. Astăzi cei căzuți în păcate grele și cei deznădăjduiți de mântuirea lor, cu nădejde să se mângâie, că ridicarea celor căzuți și nădejdea celor deznădăjduiți pe pământ s-a născut. Fiecare din cei ce sunteți de față să vă gândiți câtă osteneală și milostenie au făcut și câte lacrimi au vărsat dumnezeieștii părinți Ioachim și Ana, ca să le dea Dumnezeu copii. Apoi, prin câtă osârdie și rugăciune din adâncul inimii au dobândit o fiică, pe Preasfânta Fecioară Maria, de a cărei naștere s-au bucurat cerul și pământul.
Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă…
Astăzi, însă, se cade să ne veselim, căci s-a născut pe pământ Maica Vieții, Fecioara Maria, cea mai sfântă ființă omenească pe care a ales-o Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii, ca să nască pe Iisus Hristos de la Duhul Sfânt în Betleemul Iudeii. Să se bucure astăzi pruncii și fecioarele, copiii și tinerii, mamele și văduvele, preoții și călugării că ni s-a născut nouă mamă duhovnicească și cea dintâi rugătoare, mângâietoare și mijlocitoare înaintea Preasfintei Treimi.
Să mergem deci în Nazaretul Galileii, să-i aducem laude îngerești, pruncii și Fecioarei Maria, Preacuratei de Dumnezeu Născătoarei, care s-a născut din Sfinții Părinți Ioachim și Ana, la bătrânețile lor. Însă, pentru a lăuda pe prunca și Fecioara Maria, trebuie să avem inimă fără răutate, ca pruncii, și viață curată și neîntinată de păcate trupești. Pentru a lăuda pe aceea care avea să fie Maica Fiului lui Dumnezeu, trebuie să avem inimă de mamă, blândețe și răbdare de mamă, iubire și milă de mamă către toți. Altfel, rugăciunile noastre, darurile noastre, dacă ies din inimi pline de păcate, de ură și de răutate, nu vor fi primite de Preasfânta Fecioară Maria.
Cu aceste gânduri de bucurie și nădejde și cu inimi pline de milă și smerenie, să intrăm în sfintele biserici și, sărutând icoana Maicii Domnului, să-i adresăm cu credință această scurtă rugăciune: Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine de nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc. Amin.
(Părintele Cleopa)