Astăzi este hram la biserica lui Ștefan cel Mare făcută dintr-un stejar, din localitatea Ruși – Mănăstioara.
Zeci de credincioși din comunele Udești, Bosanci și satele din împrejurimi sunt așteptați – de Sărbătoarea Schimbarea la Față – la o slujbă specială oficiată la biserica din Mănăstioara, ridicată de Ștefan cel Mare, din lemnul stejarului în care domnitorul și-a găsit scăpare, după ce a fugit de dușmanii tatălui său.
După cum spune tradiția, în ziua în care se sărbătorește Schimbarea la Față se serba hramul cimitirului, care este în curtea schitului.
Se presupune că acest cimitir ar fi primul construit după ce austro-ungarii au ocupat Bucovina, și deservea toate satele din zonă. Oamenii au păstrat obiceiul de a veni la slujbă, an de an, la această biserică, construită în jurul anului 1700. Tradiția spune că „pe când Ștefan cel Mare era un flăcăiandru, a fost luat de tatăl său, Bogdan Vodă, la o nuntă în satul Reuseni. Noaptea, însă, în toiul nunții, a năvălit pe neașteptate Petru Aron, fratele domnului, cu o ceată de oșteni și, prinzându-l pe Bogdan, l-a omorât. Ștefan atunci, de frică, a fugit și s-a ascuns în pădure, într-un stejar. Zadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron ca să-l omoare și pe el, că nu l-au mai găsit. După ce a ajuns domn al Moldovei, Ștefan a ridicat aici, din lemnul stejarului în care și-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt”.
Schitul Mănăstioara este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de închinăciune din județ. La începutul anilor 1900, a fost restaurat și acoperit cu scânduri pentru a-l proteja. Cu toate acestea, nimeni nu a putut să precizeze exact vechimea bisericii.