Astăzi este Ajunul Sf. Andrei

Situarea în calendar a Sfântului Andrei are corespondențe vechi în numele lunii „lui Udrea” sau „Andrei, cap de iarnă”, cu o seamă de alte sărbători denumite „ale lupilor”. Sfântul Andrei, ocrotitorul României, a creat în popor o serie de ritualuri păstrate cu sfințenie și astăzi Sosirea Sfântului în Dacia a constituit acceptarea creștinismului pe teritoriile străbune Sărbătoarea Sfântului Andrei, de pe 30 noiembrie, țese, an de an, adevărate legende, legate de spirite și duhuri malefice, care, chipurile, ar atenta acum la sănătatea semenilor noștri credincioși. La sosirea Sfântului Andrei în Dacia, strămoșii noștri au acceptat creștinismul cu ușurință, însă n-au renunțat total la vechile credințe și ritualuri. Acestea au fost înglobate în noua religie. Interdicția de a lucra în ziua Sfântului Andrei, ziua fiind sub interdicția lupilor, noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie), este concepută ca sabat al strigoilor și al lupilor În această noapte, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credința că astfel se pot găsi mai ușor: protecția de toate relele, bunăstarea și chiar dragostea.
Rituri agrariene
Anumite obiceiuri legate de ziua Sfântului Andrei ca: tăierea de ramuri din copaci și plantarea de grâu în vase cu apă, pentru a fi păstrate pentru anul Nou, amintesc de rituri agrariene mai vechi. Sfântul Andrei este considerat ca fiind mai mare peste vite și fiare, păzitor al turmelor de pericolul lupilor, patron și îmblânzitor al lupilor, cel ce „leagă gura lupilor”. Aceste calități mitice nu i-ar fi putut fi atribuite după ce identitatea simbolică între daci și lupi s-ar fi pierdut cu totul din memoria colectivă. Ele indică, folcloric, atât obiectivul patronat de Sfântul Andrei al trecerii dacilor la noua religie, cât și caracterul adânc popular al acestei acțiuni. Tinerii superstițioși și nu numai, cred că acum au șansa să-și cunoască iubitul sau ursitul. Însă, pe de altă parte, există credința că este momentul pentru a se lua măsuri de apărare împotriva duhurilor rele. Spiritele malefice ale celor decedați au, în această noapte, puteri sporite.
Obiceiuri pentru protecție
Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele și cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenușa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniștite să nu-și găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăștie resturi de pâine prin curte, pentru ca spiritele flămânde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vârcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agățate la intrare și lasă aprinsă candela de lângă icoane. Pentru protecția vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfințit sau li se toarnă câteva picături de agheasmă în apă. După miezul nopții sau în dimineața de Sfântul Andrei, exista în trecut obiceiul „descântecului sării”. Un drob de sare, descântat și îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sfântul Gheorghe, când sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli și de vrăjile pentru „luarea laptelui”.
Mistere lămurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în această noapte, meșterele în ale magiei spun că tocmai mesagerii întunericului pot fi puși la treabă pentru a dezlega secretele. Există credința că în asemenea noapte magică se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se află persoane ori bunuri dispărute fără urmă sau de unde a pornit o nenorocire abătută asupra unei case. Toată magia se desfășoară în cimitir, în miez de noapte, așa că puțini au nervii suficient de tari pentru a experimenta așa ceva.
Ingredientele sunt lumânări, apă sfințită, un vas nou cu gura largă și câteva monede de argint, care sunt așezate deasupra unui mormânt vechi și părăsit. Practicantul ritualului trebuie să fi postit trei zile și se crede că, în lumina lumânărilor, după ce a rostit anumite rugăciuni, poate vedea în apa turnată în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvăluite.
Prognoza meteo populară
Tot în noaptea de Sfântul Andrei sunt practicate și predicții meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun, când se află rezultatul.
Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit – luni favorabile recoltei. O predicție asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grâu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenționează să o semene în grădină, gospodina casei „botează” câte un bob și îl pune la încolțit în bucătărie.
Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolțit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sfântul Andrei este senin și cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig și ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea. (www.traditii.ro)