Asociația Victimelor Mineriadelor cere recuzarea procurorului Dan Voinea

Asociația Victimelor Mineriadelor, parte în procesul mineriadei din 1990, cere recuzarea procurorului Dan Voinea (foto), care are de instrumentat dosarul evenimentelor din 13-15 iunie, susținând că acesta s-ar fi ante-pronunțat și că ar apăra interesele anumitor „vinovați” pentru întâmplările de atunci.
Asociația Victimelor Mineriadelor din România (AVMR) arată că înaintează cererea de recuzare a lui Voinea procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, în calitate de reclamantă, parte vătămată și parte civilă în dosarul 75/ P/ 1998 având ca obiect mineriada din iunie 1990.
AVMR susține că, potrivit noilor prevederi ale Codului de Procedură Penală, Parchetul Militar nu are dreptul de a instrumenta dosarul mineriadei din iunie 1990.
Mai mult, AVMR îl acuză pe Dan Voinea că a făcut parte din echipa de procurori implicați în procesul de la Târgoviște al familiei Ceaușescu, proces în care au fost implicați ca organizatori Gelu Voican Voiculescu, generalul Victor Atanasie Stănculescu, Virgil Măgureanu și alții, persoane acuzate de AVMR chiar în dosarul mineriadei.
AVMR susține chiar că Voinea îi favorizează pe cei indicați de organizație ca vinovați pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, audiindu-i în dosar în calitate de martori, spre nemulțumirea organizației care-i consideră „învinuiți”.
Ggeneralul Dan Voinea, acuzat că tergiversează finalizarea urmăririi penale
„Domnul magistrat general Dan Voinea tergiversează finalizarea urmăririi penale, favorizându-i în acest fel pe învinuiți și pe cei care trebuie să devina învinuiți”, se precizează în cererea AVMR de recuzare a lui Voinea.
Pe de altă parte, Voinea este acuzat că refuză să-i cerceteze pe procurorii implicați în represiunea din 13-15 iunie 1990, „în frunte cu procurorul Țuculeanu Alexandru”, care s-ar face vinovați, potrivit AVMR, de lipsirea de libertate „a celor peste o mie de oameni ținuți timp de patru luni la Măgurele și Băneasa”.
În ultimul rând, AVMR arată că, în 1998, un subaltern al lui Voinea – care pe atunci era șef al Parchetelor Militare -, Gheorghe Surdescu, a instrumentat urmărirea penală în dosar și a propus neînceperea urmăririi penale, propunere „aprobată și supervizată” de Voinea. AVMR îl acuză astfel pe Voinea că s-ar fi antepronunțat în dosar.
Generalul-magistrat Dan Voinea, șeful procurorilor militari din România, declara, marțea trecută, că dosarul mineriadei din 1990 și cel al Revoluției din decembrie 1989 ar putea fi încheiate cu rechizitorii până la sfârșitul acestui an.
„Sper ca până în toamnă dosarul Revoluției să fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, înainte de acesta sperăm să-l putem închide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu vă pot garanta însă aceste date, căci ele nu depind în totalitate de noi. Vă pot spune însă că facem tot posibilul pentru ca termenele pe care le-am avansat aici să nu fie depășite”, spunea procurorul Voinea, într-o întâlnire a Asociației 21 Decembrie prilejuită de aniversarea a 17 ani de la debutul manifestărilor din Piața Universității din 1990.
La începutul lunii martie, Codruța Kovesi declara că numărul procurorilor care investighează faptele comise în timpul mineriadei și revoluției a fost suplimentat. Kovesi a precizat că în dosarul mineriadei sunt 35 de învinuiți, acest caz fiind anchetat de cinci procurori și polțiști. Procurorul general a mai spus că a dispus constituirea acestui grup de lucru format din procurori și polițiști pentru a se finaliza dosarul.
Noul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, sesizat de societatea civilă cu privire la dosarele revoluției și mineriadei din 1990, declara, în 13 aprilie, că a avut o discuție pe această temă cu procurorul general al României, fiind asigurat că au fost luate măsurile optime pentru soluționarea acestor cauze.
Ancheta privind mineriada din 1990 – în care sunt cercetate în jur de 20 de persoane, printre care și Ion Iliescu – include acuzații precum subminarea puterii de stat și a economiei naționale, lipsire de libertate în mod ilegal și crime contra umanității.
Potrivit datelor oficiale, între 13 și 15 iunie 1990, în timpul evenimentelor din București, au fost ucise șase persoane, alte câteva zeci au fost rănite, iar clădirile Poliției Capitalei și Ministerului de Interne, precum și sedii de partide și alte instituții importante ale statului au fost devastate.