Asociația Învățătorilor din România propune ca amendament la legile educației ca cei care au absolvit liceul pedagogic și o instituție de învățământ superior de scurtă durată să fie încadrați ca profesori, cei cu studii medii, ca învățători și educatori, iar funcția de institutor să fie desființată.
Cadrele didactice vor analiza, în cele trei zile ale Congresului Asociației Generale a Învățătorilor din România, proiectele de legi ale educației, la care vor aduce amendamente. Aceste amendamente vor fi prezentante, sâmbătă, ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, care a anunțat că va participa la dezbateri.
Președinele Asociației Generale a Învățătorilor din România, Viorel Dolha, a explicat că funcția de institutor trebuie să dispară, iar în învățământul primar și preșcolar să existe doar trei categorii.
Astfel, o primă categorie o reprezintă învățătorii și educatorii, care trebuie să fie încadrați ca cei cu studii medii (liceu pedagogic ori o școală medie echivalentă). Apoi, profesorii cu studii superioare de scurtă durată ar trebui încadrați ca cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o școală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituții de învățământ superior de scurtă durată. O a treia categorie o reprezintă profesorul cu studii superioare de lungă durată, care trebuie să fie încadrat ca cei care au absolvit Pedagogia Învățământului Preșcolar și Primar sau liceul pedagogic, colegiul pedagogic ori o școală echivalentă, urmată de absolvirea unei instituții de învățământ superior de lungă durată, a explicat Viorel Dolha.
„În sistemul de învățământ primar și preșcolar există lucruri de necrezut pentru oamenii obișnuiți cu logica. Dacă învățătorul clasei, după liceul pedagogic are o facultate, chiar una renumită, are și un masterat, oricâte școli ar avea, este plătit ca institutor. Un alt profesor care vine la gimnaziu să predea Limba engleză sau Religia, sau altceva este plătit ca profesor. Noi propunem ca ambii să aibă un salariu egal și să fie respectat criteriul studiilor. La muncă egală, salarii egale și la studii egale, salarii egale”, a spus Dolha.
De asemenea, cadrele didactice mai propun ca studiile viitorilor profesori să fie posibile doar la zi, nu și la forma de învățământ la distanță (ID).
Potrivit lui Dolha, un cadru didactic care urmează patru ani de liceu pedagogic și o facultate la zi va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul pedagogic urmează o facultate la ID.
Totodată, reprezentații Asociației încurajează existența unei formări inițiale mai lungi – liceu pedagogic și învățământ superior -, fără însă a cere obligativitatea acesteia, în cazul celor care doresc să îmbrățișeze cariera didactică.
Dolha a mai spus că asociațiile profesionale trebuie să aibă un rol important în legislația educației, respectiv de observator acolo unde se iau deciziile, pentru a contrabalansa pericolul descentralizării.
La deschiderea congresului a fost prezent și președintele Traian Băsescu, care le-a spus dascălilor că nu trebuie să le fie frică de schimbare și a vorbit despre pachetul de legi ale educației elaborat de Comisia prezinențială condusă de Mircea Miclea.
Șeful statului s-a declarat adeptul asumării răspunderii Guvernului pe legile educației, anul acesta, precizând că orice an de amânare este un an pierdut pentru reforma educației.
La congres au participat și secretarii de stat în Ministerul Educației, Oana Badea și Adriana Pană.
