Omenirea, în creștere continuă, va trebui să folosească mai mult lemn. Iar acest lucru, privit corect, poate fi un mare câștig pentru noi toți. Lemnul nu este doar un material de construcție sau de încălzire, ci o soluție pentru viitor – o resursă regenerabilă, prietenoasă cu clima și cu mediul.
”Pădurile naturale rămân un tezaur, dar ele nu pot, singure, să furnizeze tot lemnul de care lumea are nevoie. Soluția este ca și până acum cultura pădurilor – gestionată științific, responsabil, bazată pe regenerare și pe echilibrul dintre producție și protecție.
Această perspectivă este astăzi în centrul marilor dezbateri europene. La Bruxelles, pe 17 septembrie, Comisia Europeană și reprezentanți ai sectorului forestier au discutat lansarea noii Strategii pentru Bioeconomie, ce va fi prezentată oficial în noiembrie.
Documentul așază bioeconomia forestieră alături de cele mai mari industrii europene – auto, chimică, metalurgică, transporturi.
Un semn clar că viitorul Europei nu se poate construi doar cu beton și plastic, ci și cu lemn”, explică președintele ASFOR, Ciprian-Dumitru Muscă.
Cifrele sunt elocvente: bioeconomia reprezintă 8% din totalul locurilor de muncă din UE, iar sectorul forestier înseamnă o fabrică din cinci în Europa, 4 milioane de angajați și un potențial de substituție de 806 milioane tone CO₂ anual. Nu este doar statistică, ci un argument solid pentru o economie care produce, dar și protejează.
Ce ar putea aduce noua Strategie pentru Bioeconomie?
În primul rând, un teren de joc echitabil, spun reprezentanții ASFOR. ”Industria forestieră concurează direct cu materiale și produse pe bază de combustibili fosili, care de multe ori beneficiază de subvenții sau stimulente.
Noua strategie ar trebui să corecteze acest dezechilibru, oferind avantaje comparabile și pentru produsele bazate pe surse bio.
În al doilea rând, ar putea aduce acces la investiții pe termen lung, prin politici europene care dau stabilitate și predictibilitate. Pentru sectorul forestier din România, acest lucru ar însemna mai multe fonduri pentru modernizarea tehnologiilor, pentru dezvoltarea lanțurilor valorice locale și pentru transformarea lemnului în produse cu valoare adăugată mare – de la case din lemn, la CLT și la soluții pentru energie curată.
În al treilea rând, Strategia pentru Bioeconomie promite să stimuleze cercetarea și inovația. Asta ar putea însemna finanțări directe pentru proiecte pilot de utilizare a biomasei, pentru digitalizarea trasabilității lemnului, pentru introducerea noilor materiale pe bază de fibră de lemn în construcții și transport.
Și nu în ultimul rând, această strategie ar putea aduce recunoașterea rolului pădurii ca partener economic și climatic, nu doar ca spațiu de conservare. Prin măsuri de tip „substituție recunoscută” – adică prin recompensarea produselor din lemn care înlocuiesc plasticul, betonul sau energia poluantă – se creează valoare nu doar pentru economie, ci și pentru mediu”.
România, între oportunitate și responsabilitate
Reprezentantul forestierilor consideră că România are șansa de a deveni campion al bioeconomiei europene, dacă se depun eforturi conjugate în această direcție și se depășesc prejudecățile.
”Pentru România, mesajul este limpede: avem păduri, tradiție și oameni pregătiți. Ne lipsește, de multe ori, curajul de a folosi lemnul ca vector de modernitate și prosperitate. Este momentul să privim serios către construcțiile din lemn, către produse cu valoare adăugată mare, către biomasa care poate furniza energie curată.
Și, mai ales, este timpul să aliniem politicile naționale la direcția europeană: un teren de joc echitabil pentru produsele bio-based, investiții stabile și stimulente de piață.
Trebuie însă să depășim și un conflict artificial, care de ani de zile frânează potențialul acestui sector: cel dintre exploatare și administrare.
Administrarea pădurilor și exploatarea lor nu sunt adversare, ci două fețe ale aceleiași responsabilități. Dezvoltarea bioeconomiei forestiere prin mediul privat poate și trebuie să fie sursa financiară care să susțină administrarea durabilă a pădurilor statului.
Numai printr-un parteneriat echilibrat putem asigura atât resurse pentru economie, cât și resurse pentru viitorul pădurii.
Aceasta este cheia: inovația în slujba durabilității. Nu vorbim doar despre exploatarea resursei, ci despre un ciclu complet, în care arborele devine material pentru case, mobilă, energie și este înlocuit prin reîmpădurire. O economie care produce valoare și reduce presiunea asupra climei.
România are șansa să fie lider în această tranziție. Dar pentru asta trebuie să înțelegem că pădurea nu este un muzeu, ci un organism viu, care cere grijă și utilizare responsabilă. Iar folosirea inteligentă a lemnului este ceea ce dă forță pădurii să continue să existe.
Lemnul este o resursă regenerabilă extraordinară. Și noi, cei care trăim din și pentru păduri, avem datoria să demonstrăm că România poate deveni un campion al bioeconomiei forestiere europene”, a concluzionat Ciprian-Dumitru Muscă.
