Un apel strategic pentru infrastructură critică și independență energetică în negocierile cu UE a fost lansat de către Asociația Forestierilor din România.
ASFOR a transmis un document de poziție strategică către Cancelaria prim-ministrului și ministerele-cheie, solicitând Executivului să susțină interesele României în renegocierea politicilor forestiere europene. În contextul presiunilor legislative de la Bruxelles (regulamentul LULUCF, Legea Restaurării Naturii), ASFOR avertizează că România riscă blocarea unei resurse naționale vitale dacă nu își apără dreptul la management forestier activ.
Documentul a fost adresat prim-ministrului Ilie Bolojan, miniștrilor Radu Miruță (Economie), Oana-Silvia Țoiu (Externe), Diana Buzoianu (Mediu), precum și președinților Senatului, Mircea Abrudean, dar și Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Ionel Ciunt.
- Securitatea energetică a 3,5 milioane de gospodării – prioritate zero
ASFOR subliniază că pădurea nu este doar un sanctuar de biodiversitate, ci un pilon economic care contribuie cu 3,5% la PIB-ul României și asigură încălzirea pentru 3,5 milioane de gospodării.
Forestierii atrag atenția asupra necesității vitale a relansării programului „Rabla pentru sobe” (indiferent de denumirea viitoare). Eficiența energetică este crucială, dar ea devine imposibilă în lipsa resursei: disponibilitatea lemnului de foc riscă să fie periclitată dramatic prin impunerea de la Bruxelles a unor plafoane artificiale de recoltare.
„România se află într-un moment de răscruce. Avem de ales între a lăsa pădurile să devină vulnerabile la incendii și dăunători prin politici de ‘non-intervenție’ sau a investi în modernizare. Solicităm Guvernului să respingă ferm premisa că protecția mediului înseamnă abandonarea pădurii. Dimpotrivă, o pădure neadministrată este o bombă cu ceas climatică”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Solicitările-cheie ale ASFOR pentru mandatul de negociere al României:
- Infrastructura Forestieră – Infrastructură Critică: Spre deosebire de statele vestice, România are o densitate extrem de redusă a drumurilor forestiere. ASFOR solicită negocierea unor fonduri dedicate prin PAC sau Coeziune pentru drumuri care să permită, simultan, accesul echipelor de intervenție la incendii și o bioeconomie eficientă.
- Continuitate pentru tehnologizare („Rabla pentru utilaje”): Succesul liniei de finanțare DR-24 (Investiții în tehnologii forestiere) demonstrează nevoia acută de modernizare.
Pentru a proteja solul și a reduce amprenta de carbon, sectorul are nevoie de continuitate în finanțare. ASFOR propune un program național predictibil pentru utilaje performante și digitalizare, care să funcționeze și în perioadele de tranziție dintre exercițiile financiare europene.
- Management Activ vs. Conservare Pasivă: Recoltarea sustenabilă și regenerarea sunt singurele metode prin care pădurile rămân tinere și capabile să absoarbă carbon activ. ASFOR cere respingerea țintelor de „set-aside” (scoatere din circuitul economic) care ignoră realitatea socială a comunităților dependente de pădure.
- Apel la o voce unitară
Documentul transmis liderilor politici, inclusiv ministrului de Externe Oana-Silvia Țoiu și ministrului Mediului, Diana Buzoianu, punctează necesitatea unei coordonări perfecte între ministere. România trebuie să susțină unitar că lemnul autohton este o soluție pentru obiectivele climatice ale UE, prin substituirea materialelor poluante (oțel, plastic, beton).
„Rămânem un partener de dialog onest și profesionist pentru noul Guvern și Parlament. Avem nevoie de o voce unitară a României la Bruxelles pentru a ne apăra dreptul legitim la dezvoltare durabilă și stabilitate socială în zonele montane”, a concluzionat președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă.
