Evrei celebrează din seara zilei de 19 aprilie până sâmbătă, 27 aprilie, sărbătoarea Paștelui sau Pesah. Sărbătoarea a început aseară, după apusul soarelui, cu o rugăciune și masa masă specială, Seder, și se va încheia în seara de 27 aprilie, cu pomenirea morților. Rugăciunile au fost rostite de oficiantul religios, ing. Daniel Blumenfeld.
Președintele Comunității Evreiești din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat că Pesah este una dintre cele trei mari sărbători religioase ale poporului evreu și reprezintă “o sărbătoare a libertății, este certificatul de naștere al poporului evreu și al statului evreu prin ieșirea, cu ajutorul minunilor lui Dumnezeu, din robia egipteană”.
Președintele Golda a precizat că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri evreiești, pe platoul fiecărui participant fiind reprezentată în mod simbolic călătoria evreilor de la sclavie la libertate. Astfel, în dreapta jos se află ħaroset, un amestecul de mere, nuci și vin, care simbolizează mortarul pe care evreii erau obligați să îl facă pentru stăpânii lor egipteni în timpul sclaviei lor în Egipt; în dreapta sus se așează zroa, o bucățică de carne friptă, care amintește de „mâna întinsă” a lui Dumnezeu, care l-a determinat pe faraon să îi elibereze pe evrei din sclavie. Este și un simbol al mielului care era oferit ca sacrificiu în Templu de Pesah. În stânga jos se află karpas – frunze de pătrunjel sau cartof fiert, care simbolizează subnutriția sclavilor evrei; în stânga sus se așează beița – ou fiert, simbol al doliului pentru pierderea celor două Temple de la Ierusalim. La mijloc este maror – hrean, care simbolizează amărăciunea evreilor din perioada în care au fost sclavi în Egipt, iar la mijloc jos este ħazeret – o frunză de salată pentru că Tora vorbește de ierburi amare la plural (meromim) și astfel a fost adăugată și această legumă la platoul de Seder, în plus față de maror.
Sărbătoarea are ritualuri precise, care se respectă cu rigurozitate
Bolul cu apă sărată în care se înmoaie alimentele înainte de a le mânca este pentru aducerea aminte a lacrimilor (sărate) care au fost vărsate de evrei în timpul sclaviei lor în Egipt.
La masa de Seder se mai mănâncă supă de găluște preparate dintr-o făină specială și se beau patru pahare de vin roșu. Desertul este o prăjitură făcută tot din făină pentru pască. De Seder se spune povestea Pesah-ului și se adresează întrebări pentru a stimula curiozitatea copiilor, în ideea că învățătura este calea spre libertate.
Caracteristică pentru Paștele evreiesc este interdicția de a folosi aluat dospit și toate produsele de fermentare ale cerealelor, inclusiv berea, borșul de tărâțe și băuturile distilate (vodcă, whisky), denumite generic hameț.
Deoarece este interzis a poseda hameț în perioada de Pesah, președintele Golda a explicat că sărbătoarea este precedată de o curățenie riguroasă a casei, prin care se urmărește îndepărtarea oricăror firmituri de pâine. Pentru siguranță, se face o declarație că, dacă a rămas ceva hameț, acesta este declarat nul, „asemeni prafului pământului”. Produsele hameț se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se consumă înainte de începerea sărbătorii sau se vând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Vânzarea este pur formală, rabinul fiind de obicei împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea.
Președintele Comunității Evreilor Suceava a subliniat că în această perioadă evreii înlocuiesc pâinea cu matza, azima făcută doar cu apă, făină și sare, nedospită.
De menționat că în primele două și ultimele două zile de Pesah este interzis să se aprindă focul și să se efectueze diferite munci, în timp ce zilele de mijloc sunt considerate de semisărbătoare și este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături și gătitul. Urarea tradițională de Pesah este „Hag Pesah Sameah!” („Fie să aveți un Pesah fericit!”).
