Ascunderea colaborării cu Securitatea atrage răspunderea penală

Demnitarii și magistrații care nu au recunoscut apartenența ca agent sau colaborator al Securității în declarațiile pe propria răspundere, pe care le-au dat conform legilor, pot fi trași la răspundere penală, riscând amendă și chiar închisoare pentru uz de fals.
Potrivit Legii 187/ 1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, persoanele care candidează spre a fi alese sau numite în una dintre demnitățile sau funcții publice sunt obligate sa facă o declarație autentică, pe propria răspundere, conform legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică.
În cazul în care un demnitar a semnat declarația pe propria răspundere conform căreia nu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dar verificările Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată contrariul, acest fapt constituie infracțiune, pedepsită de Codul penal.
Astfel, demnitarii pot fi acuzați de fals în declarații – articolul 292 Cod penal, pedepsit cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă (cuprinsă între 350.000 și 30 de milioane de lei vechi) și de uz de fals – 291 Cod penal. Folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals, se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani.
Articolul 3 al Legii 187 prevede că înainte de alegere sau de numire verificarea se face din oficiu, de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pentru persoanele care candidează pentru a fi alese sau numite în demnități ori în funcții publice.
De asemenea, verificarea este obligatorie și pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnități ori funcții publice, inclusiv pentru cele aflate în exercițiu.
Verificările CNSAS se sistează dacă persoana care exercită una dintre demnitățile sau funcțiile prevăzute de lege, după caz, renunță la candidatură ori la numire în termen de 15 zile de la data comunicării sau solicitării acestor investigații.
În urma adoptării Legii 247/2005 privind reforma justiției, și magistrații au fost obligați să dea o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă au colaborat cu serviciile de informații.
Potrivit articolului 6 /1 al legii, „judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să facă o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică”.
Totodată, alineatul 2 al articolului 6 prevede că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Aceste persoane trebuie să completeze anual o declarație autentică, pe proprie răspundere – potrivit legii penale – din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Consiliul Superior al Magistraturii informa, în aprilie, că un procuror și un judecător au fost cadre ale Serviciului de Informații Externe înainte de 1990, potrivit datelor comunicate de Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind apartenența la serviciile de informații a magistraților.
– Este agent al organelor de securitate, ca poliție politică, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate
Prin poliție politică se înțelege toate acele structuri ale securității, create pentru instaurarea și menținerea puterii totalitar-comuniste, precum și pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Potrivit Legii 187/1999, este agent al organelor de securitate, ca poliție politică, în sensul acestei legi, orice persoană care a îndeplinit calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate în perioada 1945-1989.
„Este colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, în sensul prezentei legi, persoana care: a) a fost retribuită sau recompensată în alt mod pentru activitatea desfășurată în această calitate; b) a fost deținător de locuință conspirativă sau de casă de întâlnire; c) a fost rezident al securității; d) orice altă persoană care a dat informații securității, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, se arată în legea privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.
Totodată, se consideră colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de informații, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denunțau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură sa aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Deputatul PNL Mona Muscă a declarat, în 10 august, că, în 1977, la Timișoara, a semnat, ca profesor, un angajament cu Securitatea, care viza oferirea de informații necesare siguranței studenților străini.
CNSAS urmează să se pronunțe dacă deputatul liberal a colaborat cu Securitatea în sensul de poliție politică.
Toți parlamentarii au dat declarații pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea ca poliție politică înainte de alegeri. Potrivit deciziei CSAT, adoptate în ultima ședință, toate dosarele politicienilor urmează să fie trimise CNSAS de instituțiile deținătoare până la sfârșitul lunii august. Aceste dosare vor fi analizate de Colegiul CNSAS, care va stabili prin vot dacă este vorba de poliție politică în fiecare caz în parte. Dacă după parcurgerea întregii proceduri prevăzute de lege – contestație la CNSAS, contestație la Curtea de Apel – verdictul rămâne de colaborator al Securității ca poliție politică, parlamentarul în cauză poate fi acuzat de fals în declarații și uz de fals, pentru că declarația i-a servit la înscrierea la alegerile parlamentare.