Durere. Regrete

Artistul Florin Colibaba, meșter popular de ceramică, descendentul unei renumite familii de olari din Rădăuți, a murit la vârsta de 65 de ani



Artistul olar Florin Colibaba a murit la vârsta de 65 de ani
Artistul olar Florin Colibaba a murit la vârsta de 65 de ani

Artistul Florin Colibaba, meșter popular de ceramică, descendentul unei renumite familii de olari din Rădăuți, a murit la vârsta de 65 de ani.
Primarul municipiului Rădăuți, Bogdan Loghin, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook: „Cu durere, am aflat despre moartea artistului olar Florin Colibaba, sufletul ceramicii de Rădăuți. Născut în anul 1956, acesta era continuatorul a 200 de ani de meșteșug al olăritului, purtat vreme de cinci generații în familia sa. În fiecare ulcior, tavă, farfurie, cană sau ploscă maestrul Florin Colibaba și-a lăsat inima. Trăia pentru arta sa și tradițiile strămoșești. Lutul se pleca sub palmele-i aspre, dar pline de căldură. Oameni ca el nu mor, ci renasc în lumea pe care au plămădit-o în argila frământată cu pasiune. De azi, Rădăuțiul e mai sărac cu un olar genial. Roata i s-a oprit, ca și inimile noastre, pentru o clipă. Omul care ne-a făcut mândri pe meridianele lumii a plecat la cer. Ne rămân arta și aspirațiile sale, ca reper într-o lume fără repere și cu tot mai puține valori. Rămas bun, maestre Florin Colibaba. Dumnezeu să te odihnească în pace!”.
Vă reamintim că repertoriul creației lui Colibaba cuprinde o mare varietate de forme și mărimi, modelate pe roată, care impresionează prin calitatea execuției, prin diversitatea compozițiilor ornamentale și prin rafinamentul cromatic. Motivele geometrice, florale, avimorfe, zoomorfe, antropomorfe, astrale întâlnite pe farfurii, căni, oale, ploști, ulcioare, tăvi, plăci (cahle) ne amintesc de viața, credințele și îndeletnicirile țăranului din această zonă.De-a lungul anilor, Florin Colibaba a participat la numeroase târguri și expoziții de artă din țară și din străinătate – Germania, Franța, Elveția și Suedia, precum și la Smithsonian Folklive Festival de la Washington, Statele Unite, în anul 1999.
Multe dintre creațiile sale fac parte din patrimoniul marilor muzee, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Național de Artă al României, din colecții particulare și, nu în ultimul rând, din achizițiile iubitorilor de frumos.
Totodată, Colibaba a fost o prezență permanentă în expoziții și galerii de artă populară din țară și străinătate. Pentru calitățile remarcabile ale creației sale, el a fost deseori premiat și laureat al diverselor târguri și expoziții.

  • Florin Colibaba, ultimul făuritor al ceramicii de Rădăuți și de Kuty

„Cu regret ne luăm rămas bun de la ultimul descendent al unei familii cu o tradiție de cinci generații în arta modelării lutului, Florin Colibaba, ultimul făuritor al ceramicii de Rădăuți și de Kuty. Odată cu această regretabilă dispariție a meșterului nostru, a pierit și unul dintre cele mai valoroase centre de ceramică din Bucovina și nu numai. Cu tristețe în suflet, colectivul Centrului Cultural Bucovina transmite sincere condoleanțe și multă putere familiei îndoliate. Bunul Dumnezeu să-i așeze sufletul la dreapta Lui!”, a transmis Eutasia Rusu, expert etnograf, care a postat pe pagina de Facebook „Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava” un scurt istoric al familiei Colibaba: „Constantin Colibaba a fost un om cu o mare pasiune: aceea de a face lutul îndrăgit de oameni. Nu ascundea nimănui nimic din tainele meseriei, fiind un om de o modestie rară. A preluat, la Rădăuți, vechea tradiție a ceramicii bucovinene lucrate la Kuty. Prin creația sa, inspirată din basmele și legendele românești, din viața cotidiană, din flora și fauna înconjurătoare, ceramica populară de Rădăuți, s-a făcut cunoscută în țară și peste hotare.
Familia Colibaba a putut reînvia tradiția ceramicii de Rădăuți, după aproape două secole de la dispariție. Farfuriile, cănile, ploștile, sfeșnicele, cahlele, ulcioarele și tăvile, erau decorate cu elemente unice pictate într-o manieră și o cromatică fascinantă, de neregăsit în alte centre de olărit din România.
Nepoții săi, Marcel și Florin Colibaba, au început să lucreze olărie încă de când erau copii. După moartea bunicului său, ei au continuat activitatea acestuia. Florin Colibaba, povestea că, bunicul său, le-a cerut «să nu părăsească tradiția și ceramica în vecii vecilor». Diferența între ceramica tradițională sgrafitată de Kuty și ceramica de Rădăuți constă în culori. «Ceramica de Kuty este pictată în alb, verde, galben și maroniu, adică cele patru anotimpuri, în timp ce la ceramica de Rădăuți fondul este verde și este folosit maroul».
Florin și Marcel Colibaba au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe, dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate, unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului.
Nu există bucovinean care să nu fi auzit despre ceramica familiei Colibaba de la Rădăuți, cum nu există turist care a ajuns în Rădăuți și nu a vizitat muzeul și atelierul meșterului olar, Florin Colibaba”.



Recomandări

Zeci de meșteri olari din țară și din străinătate prezintă cele mai frumoase obiecte de ceramică la Târgul „Ochiul de Păun” din Rădăuți

Zeci de meșteri olari din țară și din străinătate prezintă cele mai frumoase obiecte de ceramică la Târgul „Ochiul de Păun” din Rădăuți
Zeci de meșteri olari din țară și din străinătate prezintă cele mai frumoase obiecte de ceramică la Târgul „Ochiul de Păun” din Rădăuți

Brățări și cercei cu mărgele țesute și obiecte de ceramică din Republica Moldova, la Muzeul Satului Bucovinean

Brățări și cercei cu mărgele țesute și obiecte de ceramică din Republica Moldova, la Muzeul Satului Bucovinean
Brățări și cercei cu mărgele țesute și obiecte de ceramică din Republica Moldova, la Muzeul Satului Bucovinean

Descendent al unei vechi familii de muzicanți bucovineni, a urcat pe scenă la 6 ani și a învățat să cânte la 17 instrumente muzicale: artistul Romeo Grosu

Descendent al unei vechi familii de muzicanți bucovineni, a urcat pe scenă la 6 ani și a învățat să cânte la 17 instrumente muzicale: artistul Romeo Grosu