Cele două tabere internaționale de creație care se desfășoară în aceste zile pe teritoriul județului Suceava, Tabăra de creație plastică de la Bivolărie, cu genericul “Bucovina, trecut prezent și viitor”, inițiată de prof. Ioan Bodnar cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, și Tabăra meșterilor populari de la Păltinoasa, organizată, sub egida Asociației Meșterilor Populari din Moldova, de meșterul cioplitor Toader Ignăteascu, au realizat miercuri seara joncțiunea, cu efective complete, pe malul pârâului Bucovăț.
Pictori plein-air-iști și meșteri populari
O primă întâlnire, la nivel de reprezentanți, a avut loc, cu câteva zile în urmă, la Târgul Meșteșugarilor de la Zilele Humorului, unde meșterul Toader Ignătescu (cel care a expus o junincă bucovineană cioplită din lemn alături de portretele caricaturizate ale șefilor de state și parlamentarilor europeni semnate de maestrul Ștefan Popa POPA’S) le-a adresat artiștilor din tabăra de pictură de la Bivolărie invitația de a veni la cabana sa de vacanță, care găzduiește cea de-a IV-a ediție a unei tabere private care constituie un exemplu în perimetrul bucovinean.
Așadar cei nouă artiști plastici care fac parte din echipa care încheie tabăra de plein air-iști (pictori care lucrează în aer liber) de la Bivolărie (gruzinul Nugzar Paksadze, estonianul Ruudi Treu, cehul Roman Harevski, poloneza Dorota Komar, bulgăroaica Emilija Boiadjeva și Vasil Ivanchuk împreună cu fiica sa Olga din Republica Moldova, precum și cei doi bucovineni, rădăuțeanul Ioan Bodnar și humoreanul Radu Bercea) s-au întâlnit cu meșterii populari din tabăra de la Păltinoasa (basarabenii Ștefan și Anișoara Ciumașu, Grigore Păstârnac, Vitali Grumeza, Victor Brighidin, Natalia Cangea și românii Silvia Cozmâncă, Ioan Laza, Alex Toderașcu și, desigur, gazdele Toader Ignătescu și fiica sa Irina).
Demonstrații de lucru
O întâlnire în care s-au creat legături de prietenie, s-a făcut schimb de adrese și s-au lansat invitații reciproce, s-au schimbat impresii, dar s-au făcut și demonstrații de lucru.
Demonstrații, desigur, la nivel de lideri de grup. Cum Toader Ignătescu și Nugzar Paksadze și-au impus supremația încă de la Zilele Humorului (când au pozat, ce-i drept, ținând în mână câte o ghioagă în loc de sceptru) cei doi au intrat în „arenă” realizând un veritabil spectacol demonstrativ: cioplitorul bucovinean efectuând, pe loc, o mască din lemn, iar pictorul gruzin (care a părăsit Caucazul și litoralul Mării Negre pentru a se stabili pe țărmul Mării Baltice, la Riga, în Letonia) și-a așezat pânza pe șevalet și i-a pictat portretul.
Tentat de sculele de cioplit, cehul Roman Harevski s-a apucat și el să cioplească o mască.
Limba comună a creației
Dacă meșterii cioplitori basarabeni împreună cu confrații români au realizat, în câteva zile, o nouă punte peste pârâul Bucovăț, iar împletitorii din nuiele de răchită, din fibre vegetale sau din sfoară au sporit zestrea cabanei cu piese noi, întâlnirea membrilor celor două tabere de creatori a constituit un prilej pentru meșterul bucătar (în bucate tradiționale moldovenești), Anișoara Ciumașu din Chișinău, de a-și dovedi măiestria.
Tochitura cu mămăligă i-a adunat pe toți la masă și, indiferent de limba vorbită, aprecierile au fost unanime.
„Artiștii – așa cum a spus Nugzar Paksadze – au limba lor, limba creației, care nu are frontiere”.
„Așa cum ne-am așezat noi la această masă – a adăugat el – unde există loc și bucate pentru fiecare, ar trebui să se așeze întreaga omenire. O masă mare, la care toți oamenii să stea alături și să fie prieteni”.
