Artista plastică suceveană Ana-Maria Ovadiuc (AMO) și-a lansat pe 17 noiembrie, la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava, cartea ilustrată pentru copii cu titlul „Trei pisici și un ghem pătrat”. Evenimentul, care a cuprins și vernisajul expoziției de acuarelă care prezintă ilustrațiile realizate pentru această carte, s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenoasă, în care s-au aflat mulți copii, pentru că lor li se adresează cartea, dar și oameni mari cu suflet de copii. Aceasta a fost dorința autoarei și ilustratoarei de carte Ana-Maria Ovadiuc, să-i aducă pe copii la muzeu, „să ne cunoaștem, să ne împrietenim, să fim împreună și să ne bucurăm unii de alții”. I-au fost alături la vernisaj părinții, soțul, fiica, prietenii apropiați, oameni care o iubesc și îi prețuiesc munca și talentul.
„V-am invitat la o expoziție dedicată copiilor, dar și celor mari care se simt copii”, a spus artistul plastic la începutul vernisajului, continuând să le dezvăluie micilor cititori câte ceva din cartea „Trei pisici și un ghem pătrat”. Prietena artistei, Cristina Iacob, de la Muzeul de Istorie, gazda evenimentului, a citit din carte povestea „Motănelul ghiocel”, lăsându-i pe copii să descopere singuri mai departe „aventurile celor trei pisici, ale bunicuței Sabina și ale ghemului pătrat”. Înconjurată de zeci de copii și părinți, la final, autoarea a dat autografe și a răspuns întrebărilor adresate de micii cititori.
Limbaj simplu, pe înțelesul copiilor, sincer și jovial, cu o doză fină de umor
Ana-Maria Ovadiuc a mai publicat cărți pentru copii, pentru care a făcut și ilustrațiile: „Hamacul” (Iași, 2009 – ilustrație în acuarelă; Iași, 2013 – ilustrație digitală) și „Povestea din Golful Albastru” (Suceava, 2015). După cum a povestit autoarea, „cartea este dedicată bunei și neprețuitei sale prietene și colaboratoare conf. univ. dr. Sabina Fînaru. De altfel, însuși personajul central al povestirii, care dă titlul primei secvențe evenimențiale, este numită Sabina, întruchipare a bunătății, a blândeții, a generozității, a bucuriei de a iubi și de a dărui, cea care crede că «în fiecare animal e un suflet de copil rătăcit, adus de pe tărâmul celor fără de chip» și «întruchipat într-un nou trup»”.
Conf. univ. dr. Claudia Costin a spus că evenimențialul este plasat într-un spațiu aproape de poveste – pe strada „cea mai scurtă” dintr-un oraș dintre și de pe dealuri, într-o „casă mică cu acoperiș roșu” (cea mai mică și cea mai veche casă din oraș), pe al cărei gard scria numărul unu, dar și în grădina minunată a acesteia, cu flori „de Bună Dimineața”, în care bunica Sabina, într-o zi de vară în care, în mod ciudat, ninsese, aruncă flori albastre – ca într-un ritual magic – și răsare soarele. Celelalte personaje care gravitează în jurul actantului sunt, nu întâmplător, ființe necuvântătoare (trei pisici, o broscuță, o libelulă), pentru că acestea sunt, de fapt, personajele preferate ale autoarei. Cartea este scrisă într-un limbaj simplu, pe înțelesul copiilor, sincer și jovial, cu o doză fină de umor.
„Cele trei pisici (una mov, alta cenușie și a treia albă), numite Tobo (bătea cu lăbuțele în pernuță asemenea unui toboșar), Mâțart (îi plăcea muzica lui Mozart) și Ghiocel (avea blana albă ca zăpada), încercând să «recupereze» ghemul pătrat Poc care își schimba culoarea când sărea, și alături de ele o broscuță și Flu-libelulă («mic, ««cu solzii ca de balaur»», diamant din lacrimă, născut în dimineață, sub o frunză de iederă») augmentează dorința de joacă și necesitatea jocului ca dimensionare sau redimensionare a ființei și ființării. De altfel, acesta credem că este mesajul povestirii «Trei pisici și un ghem pătrat»”, este de părere conf. univ. dr. Claudia Costin.
