Arta tapiseriei în Bucovina

În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina va fi promovată internațional pe unde radio, în cadrul unui proiect inițiat de Radio România Internațional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina. La finalul concursului, vor fi aleși patru finaliști, care vor beneficia de un sejur de șapte zile, la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, inițiat de Radio România Internațional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
Invitata redactorului RRI Daniel Onea, în cel de-al treilea material pe care îl publicăm în paginile Monitorului, a fost artistul plastic Lucia Pușcașu. Ea a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și și-a dedicat toată viața vocației sale – tapiseria.
„Susțin Moldova cu tapiserie și mă mândresc cu asta, pentru că astăzi tapiserie se face foarte greu, în sensul că nici nu mai sunt țesătoare. S-au desființat toate atelierele de țesut. M-a durut inima când am participat în 2004, la Craiova, într-o clădire pe două nivele, la o expoziție plină de gherghefuri, fără țesătoare. Cred că Guvernul României ar trebui să-și pună un semn de întrebare când se pierd lucrurile frumoase, când se pierde tradiția adevărată. Ceea ce există astăzi este numai poleială, este de suprafață și sunt foarte supărată că pe asta se pune accent”, a spus Lucia Pușcașu.
Prezentă în țară și în străinătate cu peste 29 de expoziții personale, Lucia Pușcașu a mărturisit că dacă ar mai da o dată la facultate, tot tapiserie ar face.
„De la 11 ani am fost dusă la Liceul de artă din Iași. Acasă aveam o livadă de vișini și cântam toată ziua. Aveam un vișin preferat în care mă urcam și de acolo îmi plăcea să cânt, pentru că răsuna valea. Părinții mei, oameni simpli, și-au pus un semn de întrebare, au luat legătura cu un liceu din Iași. În clasele a treia și a patra am făcut muzică. Am învățat gamele, arpegiile, iar pentru asta mergeam pe jos șapte kilometri. Nu existau autobuze pe atunci. La Iași, un profesor care m-a ascultat mi-a spus că ar fi trebuit să încep la o vârstă mai fragedă ca să fiu printre instrumentiști, în schimb am descoperit talentul pentru desene. Am făcut desene un trimestru întreg. M-a văzut o profesoară de la arte plastice și mi-a spus că sunt făcută pentru pictură. Așa am ajuns la liceul de arte plastice. Tapiseria am terminat-o la București.”
Artista le-a mai povestit radio – ascultătorilor RRI că prima tapiserie a făcut-o de una singură, în anul II de facultate. Dar nu era țesătura clasică pe care o folosește acum. Era o țesătură modernă în relief, cu diferite noduri.
Un viitor artist trebuie să se și documenteze, să citească foarte mult, pentru că, altfel, nu ar fi creativ, nu ar avea imaginație.
„După o documentare foarte serioasă, intrând în 1980 în Biblioteca Academiei, nu puteam să mă mai despart de carte. Atunci s-au sedimentat anumite lucruri. Mai devreme, în liceu, am avut o bibliotecară care iubea foarte mult arta. Ne alegea cărți care să ne stimuleze creativitatea și ne chema să citim. Înainte răsfoiam albumele și mă uitam la maeștri. Însă, de aproximativ 15 ani, intru în atelier, mă uit la lucrările mele și de acolo merg mai departe. Am mai multe motive. Unul foarte important este omagiul vieții. Am posibilitatea ca în tot ceea ce fac să existe diversitate în ceea ce privește tehnica, dimensiunea lucrărilor, gamele cromatice. Desenul se învață, însă culoarea trebuie să o ai în suflet. Oricâte rețete de culoare ai urma, există totuși o rețetă personală, pe care nu ți-o poate da nimeni. În anul II de facultate, profesoara mea Teodora Moisescu Stendl, un maestru al tapiseriei, mi-a spus că sunt născută pentru pictură, dar eu nu am trădat tapiseria și nici nu o voi trăda”, a mai spus artista.
Redactorul Daniel Onea le-a reamintit ascultătorilor de concursul cu întrebări despre Bucovina, organizat de secția ucraineană a RRI. El a precizat că cei care nu vor obține unul dintre cele două mari premii, un sejur în Bucovina, ar putea să primească una dintre creațiile Luciei Pușcașu.