Arta de a lua decizii…

Care este cea mai mare decizie pe care o vei lua vreodată? Ne vom întoarce la această întrebare mai târziu. Acum gândește-te la faptul că poți lua decizii. Tu poți decide! În caz că nu te-ai mai gândit niciodată la acest lucru, te rog înțelege că a lua decizii este o funcție extraordinară.
Luăm tot timpul decizii, probabil câteva mii într-o singură zi. Te-ai gândit vreodată ce capacitate incredibilă este aceasta? Te-ai gândit vreodată care este cea mai importantă decizie din viață?
A lua decizii necesită să ai mai multe opțiuni

Capacitatea de a lua decizii este chiar remarcabilă. Dacă specialitatea ta îți cere o limbă străină, o poți alege pe care o dorești. Vei alege franceza, rusa, germana sau spaniola? Tu nu ești forțat prin instinct să alegi una în defavoarea alteia. Dimpotrivă, cântărești bine opțiunile și spui „da” uneia și „nu” tuturor celorlalte.
Un băiat care crește în Republica Dominicană nu decide care îi sunt părinții, în ce oraș să fie crescut, ce limbă să vorbească. Dar pe măsură ce se maturizează, opțiunile sale vor crește. Dacă trece de liceu, se poate înrola în armată sau poate merge la facultate. Care va fi alegerea lui?
El nu a ales să se nască în Republica Dominicană, dar dacă învață bine la facultate, dacă obține diploma de medic și câștigă destui bani, s-ar putea hotărî să plece din țara sa natală și să deschidă o clinică într-o altă țară.
Inițial, ni se impun multe lucruri: cine sunt părinții noștri, unde ne naștem, ce gen avem și din ce rasă facem parte. Dar pe măsură ce viața merge înainte, învățăm că putem și că trebuie să facem alegeri, unele dintre acestea implicând mai multe opțiuni. Într-o familie sănătoasă, tatăl își ajută copiii adolescenți să înțeleagă că în viață trebuie să ia decizii și că aceste decizii au consecințe.
Oamenii iau decizii în funcție de opțiunile pe care le au la dispoziție. Dacă nu au nicio opțiune, atunci nu pot lua nicio decizie. Dar dacă au mai mult de o opțiune, trebuie să facă o alegere. Chiar și a nu lua nicio decizie este de fapt o decizie.
De exemplu, cu cine te vei căsători este o decizie foarte importantă. Ea implică o altă ființă umană, iar persoana aleasă va aduce consecințe mari și durabile în viața ta. Așadar, cu aceste lucruri în minte, care este cea mai importantă decizie pe care o vei lua vreodată?
Atunci când luarea unei decizii devine o chestiune importantă
Gândește-te la acest lucru: cea mai importantă decizie pe care o vei lua vreodată este ce vei face cu Dumnezeu.
Meditează la acest lucru. Dacă Dumnezeu este cine cred cei mai mulți că este, atunci Dumnezeu este cea mai importantă persoană care există. El este Creatorul și Susținătorul universului. El este acea persoană care a existat dintotdeauna și care va rămâne pentru totdeauna indiferent de ce se va întâmpla.
Dacă te hotărăști să mănânci rondele de ceapă în loc de cartofi prăjiți, acest lucru nu este atât de semnificativ. Dacă îți cumperi o cămașă din stofă cadrilată în loc de una din stofă roșie rezistentă, ce importanță are acest lucru? Dacă te căsătorești cu Adi și nu cu Mircea, sau cu Ioana și nu cu Maria – chiar dacă acest lucru este foarte important, cât de important este el pe termen lung în comparație cu alegerea de a te uni cu Dumnezeu?
Exact aceasta este situația în care ne găsim noi, pentru că Dumnezeu ne-a permis să-I spunem „Da” sau „Nu”. Putem intra într-o relație cu El sau Îl putem respinge. Îi putem spune „Da” sau „Nu” Dumnezeului întregii creații. Iar a nu lua nicio decizie în privința lui Dumnezeu reprezintă în sine o decizie.
Acest lucru este chiar uimitor. Imaginează-ți că ai fost iubit și adorat de către cea mai frumoasă, cea mai inteligentă, cea mai spirituală, cea mai iubitoare și cea mai curajoasă persoană care a trăit vreodată. Această persoană perfectă te-a iubit cu o iubire jertfitoare și a dorit să se unească cu tine pentru toată viața, de fapt pentru toată veșnicia.
Ce vei spune? „Îmi pare rău. Nu ești destul de bun pentru mine.”
Și totuși, aceasta este atitudinea pe care mulți (cei mai mulți?) oameni o au față de Dumnezeu.
Unele decizii ar trebui să fie ușor de luat

Dacă ar fi cineva cu care să avem o relație, acela ar trebui să fie Dumnezeu. Nu există nicio persoană mai potrivită cu care să avem o relație. El este întru totul bun, înțelept, iubitor, drept, corect, respectuos, sincer și grijuliu. E posibil că a-L întâlni în persoană să reprezinte cel mai important moment din viața noastră.
Și totuși noi Îi spunem: „Mulțumesc oricum, dar… nu, mulțumesc”. A spune acest lucru înseamnă, de fapt, a declara că El nu este suficient de bun pentru noi. Cât de ironic!
Dar de ce L-am respinge? Poate pentru că ne intimidează. Noi ne întrebăm: „Cine ar vrea să se unească cu o persoană perfectă? Ar observa defectele mele tot timpul!” Dar Dumnezeu nu ne cere să fim perfecți, ci doar să venim la El în imperfecțiunea noastră. El chiar spune că va îndepărta imperfecțiunile noastre în viața viitoare, astfel încât să fim mai mult ca El.
Deci, care să fie motivul? De ce să respingem pe cineva atât de măreț ca Dumnezeu? Numai Dumnezeu știe. Motivul poate fi diferit pentru fiecare persoană.
În orice caz, Dumnezeu dovedește o umilință foarte mare atunci când ne permite să hotărâm în această problemă. Este realmente o bunăvoință extraordinară.
Gândește-te la acest lucru. Dumnezeu este Dumnezeu, în timp ce noi nu suntem. Noi avem nevoie de El, în timp ce El nu are nevoie de noi. El poate exista fără noi și a și existat dintotdeauna așa. Dar noi nu putem exista fără El, pentru că nu am existat niciodată singuri.
Iar El știe că este cel mai bun lucru pentru noi. El știe că este cea mai frumoasă, cea mai inteligentă, cea mai sinceră, cea mai iubitoare și cea mai grijulie persoană care a trăit vreodată. El știe că, dacă am dori cu adevărat să avem o relație cu El, acest lucru ar fi spre binele nostru suprem. De fapt, nu există nimic mai bun pentru noi, absolut nimic.
De aceea, firește că El nu ar trebui să ne permită să-L respingem. Dar o face. Ne permite să-I spunem marele „Nu, mulțumesc” chiar dacă, în adevăr, cine suntem noi să-L respingem?
Dumnezeu lasă ca noi să luăm deciziile

Ce este extraordinar este că Dumnezeu stă și așteaptă să ne primească oricând ne întoarcem la El, cu toate că ar fi trebuit să o facem de mult. Dacă ar fi fost un snob sau unul care să țină dușmănie, nu ne-ar primi deloc, pentru că ar fi (și de fapt este) umilitor pentru El să ne primească după ce inițial L-am respins.
Dar Dumnezeu arată milă și har. El este plin de compasiune și răbdător. El bate la ușa inimii noastre și așteaptă un răspuns. Ne permite să luăm marea decizie.
Există vreun „Nu” mai chinuitor decât cel spus lui Dumnezeu?
Există vreun „Da” mai împlinitor decât cel spus lui Dumnezeu?
(sursa: http://www.everystudent.ro/a/dasaunu.html)