Duminica cea mai apropiată în calendar Adormirii Maicii Domnului este ziua în care pelerinii armeni și credincioșii de pretutindeni vin la Mănăstirea Hagigadar de lângă Suceava, pentru a se închina la Sfântul Altar și a sărbători hramul bisericii. Bucuria celor care au urcat colina celebrei Biserici a Dorințelor a fost cu atât mai mare, cu cât în sfântul lăcaș de cult a fost adusă o raclă cu părticele din Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și ei au primit binecuvântarea PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. Cei care au rămas la masa pregătită pentru hram au primit vestita supă cu urechiușe, o tradiție culinară armeană de sute de ani, preparată împreună cu femeile sosite cu o zi înainte la praznic.
Pelerini armeni sosiți din cele mai importante comunități din România
La Hagigadar sau Biserica Dorințelor, cum îi spun mulți dintre credincioși, vin în fiecare an cu prilejul Praznicului Adormirii Maicii Domnului, pelerini armeni din întreaga țară și din străinătate, cărora li se adaugă numeroși credincioși ortodocși, care se roagă aici pentru sănătate și pentru împlinirea dorințelor. Cei care vin din comunitățile armene participă cu o seară înainte, la sediul casei parohiale de la Biserica Sfânta Cruce, la prepararea urechiușelor din aluat și carne tocată de vită, care vor fi servite în ziua hramului în cunoscuta supă de urechiușe, în spațiul amenajat oaspeților de la Hagigadar. La prepararea lor s-au alăturat și în acest an credincioși armeni veniți din întreaga țară, iar Muza Haciaturian a venit special din București, într-un loc atât de drag:”E locul în care venim de când suntem copii, ne place, e încărcat de har, ne umple sufletul. Venim aici și ne gândim mereu, ne punem ceva în gând și ne gândim că poate se îndeplinește. La urechiușe am venit cu același gând al împlinirii dorințelor, pe care le-am pus în gând pentru copiii noștri.” Smaranda Sarafian a venit împreună cu soțul său Aram din capitală și s-au bucurat de acest loc binecuvântat al Hagigadarului, declarându-ne: ”Este ca un fel de datină, e plăcut că ne întâlnim cu cei de la comunitatea armeană, stăm împreună, pentru că în rest nu prea avem timp să ne întâlnim. Am venit des la Hagigadar în decursul anilor și pentru dorințele pe care ni le-am pus, am făcut la urechiușe, cine le mai știe numărul. Sănătatea a fost pe primul loc, dar aveam copiii care dădeau examen la facultate, unul la medicină, băiatul la științe politice și a ajuns acum diplomat. Credința a fost foarte importantă în conjunctura asta de viață, de pe la 26-27 de ani vin aici, deci sunt câțiva zeci de ani și am urcat întotdeauna și colina, acest deal asemănător simbolic cu vârful Ararat.” Armenii din comunități precum Constanța sau Galați au venit și în acest an la praznic, cu speranța împlinirii dorințelor pe care le-au purtat în suflet. Laila Enache ne-a povestit:”Suntem un grup de credincioși venit în mod organizat de la Galați, din cadrul Parohiei Bisericii Armene din oraș. Cei mai mulți dintre noi sunt foarte atașați de această Biserică a Împlinirii Dorințelor și vin aici de ani de zile. Comunitatea armeană este din ce în ce mai puțin numeroasă în orașul nostru, însă așa câți suntem, suntem doritori să revenim în fiecare an aici, la Hagigadar, cu multă speranță în reușită.”
Credincioșii urcă în genunchi colina și înconjoară biserica în același fel
Oamenii s-au adunat dimineață în jurul colinei, pe care mulți au urcat-o în genunchi. Prezent și în acest an la Suceava, Episcopul Datev Hagopian a fost întâmpinat de preoții armeni la baza dealului unde s-au adunat și credincioșii, pentru a primi binecuvântarea înaltului ierarh. Membri ai comunității armene din Suceava și pelerinii armeni veniți din toate colțurile țării, dar și de peste hotare, precum și alți credincioși au umplut apoi curtea mănăstirii, în biserică reușind să intre doar o mică parte dintre cei care au venit la marele praznic. Tudorița Graur a venit împreună cu sora sa de la Galați, cu speranțe pentru ele și familiile lor și ne-a spus: ”Am înconjurat biserica de trei ori, așa ni s-a zis, mai întâi să urcăm dealul și apoi așa, pregătiți cu genunchere, înconjurăm biserica cu speranță pentru ceea ce ne-am pus în gând, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru copii și ne-am rugat și pentru cei care ne vor răul”, în timp ce sora sa, Aurica Stroe, s-a declarat încântată de participare: ”Aici e o atmosferă foarte plăcută, deosebită, am rămas foarte încântați. Seara trecută am fost la făcut urechiușe pentru dorințele pe care mi le-am pus și am reușit să întorc 120 de urechiușe, câte 40 de bucăți pentru fiecare dorință pe care mi-am pus-o. Credința noastră cred că ne va ajuta să le îndeplinim și plecăm cu o amintire foarte frumoasă.”
Episcopul Datev Hagopian i-a binecuvântat pe credincioși până la intrarea în biserică unde, împreună cu preoții Eparhiei, a oficiat Sfânta Liturghie în limba armeană, urmată de sfințirea strugurilor, un ritual specific al Bisericii Armene.
O legendă rămasă în conștiința oamenilor, de peste cinci veacuri
De sute de ani credincioșii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar, pe care o consideră Biserica Împlinirii Dorințelor. Sfântul lăcaș a sărbătorit în anul 2012 o jumătate de mileniu de la târnosire și a devenit loc de pelerinaj după ce s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorințe și urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea, au parte de împlinire. Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România a povestit despre această biserică, devenită un simbol:
”Frații Donavakian mergând spre Lipsca, spre Leipzig-ul de astăzi, la un târg de vite, au fost surprinși cu turmele lor de o mare furtună pe acest loc. Ei s-au jurat că dacă scapă teferi din potop și comerțul o să fie unul bun, pe locul ăsta o să facă o mănăstire. Acești frați au construit mănăstirea la 1512, de atunci rămânând această legendă că acest loc este potrivit pentru îndeplinirea dorințelor. De fapt, Hagigadar chiar asta înseamnă, Împlinirea Dorințelor. E bine ca oamenii să aibă speranță, să aibă credință, pentru că ele împreună pot să-i ajute măcar prin faptul că le fixează un scop limpede în viață. Ar fi interesant de citit acele bilețele pline de dorințe pe care oamenii le lasă aici, în crăpăturile interioare din biserica de la Hagigadar. Cred că din conținutul lor poți face o radiografie a realității lumii în care trăim. Dacă vrei să știi exact ce simt oamenii, ce suferințe au oamenii și vrei să înțelegi cum poți să-i ajuți, e de ajuns să afli conținutul acestor bilețele care constituie o radiografie sinceră și necruțătoare a realităților.”
Colina mănăstirii a fost urcată și în acest an în genunchi, mai ales de femei, care după intrarea pe poarta mănăstirii, au înconjurat în genunchi biserica de trei ori și s-au rugat în cele patru colțuri ale clădirii. După oficierea slujbei, pelerinii au fost așteptați cu supă de urechiușe și pilaf cu carne de vită, bucate care au fost pregătite și sfințite în ajunul praznicului.
