Băncile au amânat prea mult să ceară falimentul companiilor care nu puteau rambursa împrumuturile și nu aveau capacitate de revenire, amânând prin artificii tehnice constituirea de provizioane, dar supravegherea BNR și-a pierdut răbdarea, iar băncile vor veni cu bani de acasă, afirmă Arin Stănescu.
Președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), Arin Stănescu, spune că înțelege comportamentul băncilor, care au încercat ani de-a rândul să amâne o decizie drastică în cazul unor companii cu restanțe mari, care ar fi însemnat asumarea certă a unor pierderi, încercând prin artificii tehnice să nu ajungă la restanțe de peste 90 de zile și să evite falimentul.
„Cred că supravegherea BNR și-a pierdut puțin răbdarea și a cerut raportări auditate semestrial. Asta înseamnă că ce raportați la jumătatea anului nu prezintă încredere. Am aflat toți că li s-a spus celor șapte auditori din piață la modul ferm să nu se îndepărteze foarte tare mult de valoarea de piață (…) Consecința va fi că o parte din membri comunității va trebui să vină cu bănuții de acasă pentru a completa cerințele de capital”, a spus Arin Stănescu.
Stănescu s-a întrebat retoric oare ce așteaptă să mai negocieze în prezent băncile cu firmele cărora le-au amânat succesiv creditele, „prin politica băgatului sub preș”.
El a precizat că nu cunoaște rezultatul auditărilor rezultatelor publicate de bănci la șase luni, dar că cerințele suplimentare de capital au fost deja anunțate de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, care „știe el ce știe”.
Stănescu a continuat explicând că o reevaluare a activelor în garanție la adevărata lor valoare din condițiile de piață actuale înseamnă o diminuare mai mică a sumei de provizionat din creditele restante, ceea ce înseamnă un plus de provizionare și o cerință mai mare de capital.
Specialistul în insolvență crede că băncile care nu au așteptat mai mult de un an revenirea unui debitor au avut de câștigat și au reușit să recupereze mai mult decât vor reuși instituțiile de credit care au amânat atât executarea companiei cu restanțe, cât și provizionarea corectă, prin utilizarea unor portițe tehnice care permiteau ca restanța să nu fie considerată mai mare de 90 de zile.
Stănescu a detaliat, precizând că în prezent garanțiile arată foarte rău, mult mai rău decât valaoarea luată în considerare la originarea creditului, dacă și acea valoare era corectă, iar majoritatea băncilor au în garanții clădiri, terenuri, utilaje second hand, pentru care cererea este aproape de nivelul minim.
Președintele UNPIR susține că în acest an se vor deschide 26.000 de noi dosare de de insolvență.
În România circa 1.500 de dosare reprezintă reorganizări, iar dintre acestea au fost finalizate cu succes circa 100 de dosare, ceea ce în opinia lui Stănescu, reprezintă foarte mult, în condițiile date.
