Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților ocupă primul loc în topul celor mai mari revendicatori

– Cele 192.000 de hectare revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina reprezintă cea mai mare suprafață de pădure solicitată în baza legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății
– Printre cei mai mari revendicatori se numără și urmașii familiilor maghiare Bethlen, Banfy și Elto, cu 43.000 de hectare de pădure, dar și Casa Regală a României, cu 18.000 de hectare
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, se află pe primul loc în topul celor mai mari revendicatori de pădure. Prin cele 192.000 hectare de pădure, Biserica din Bucovina conduce detașat în acest top, fiind urmată de către familiile Bethlen, Banfy și Elto, cu 43.000 de hectare, Vlad Sturza (moștenitorul familiei Ghica) – 30.000 de hectare, moștenitorii lui Mihai D. Sturdza – 27.000 de hectare, Regele Mihai – 18.000 de hectare și familia Grigorescu – Negropontes – 9.000 de hectare de pădure. Potrivit unui material publicat ieri în ziarul „Cotidianul”, cea mai mare suprafață de pădure, pentru care există depuse cereri de retrocedare de către o singură entitate, însumează 192.000 hectare și vine din județul Suceava, titularul fiind Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Potrivit aceluiași ziar, în momentul de față, soluționarea cererii depuse de FBORB se află în impas, unul dintre motive fiind neconcordanța dintre actele solicitate de autorități și cele prezentate de Fond. În topul privind suprafețele revendicate, Biserica din Bucovina este urmată, după cum am mai spus, de trei familii maghiare, Bethlen, Banfy și Elto, care au depus o cerere de retrocedare pentru nu mai puțin de 43.00 hectare de pădure. Urmașii grofilor maghiari s-au constituit într-o asociație numită „Budea Meșter Haza”, însă se pare că soluționarea cererii de revendicare întâmpină, și aici, o serie de greutăți, în sensul că pământurile au fost confiscate de statul român, ca bunuri ale inamicului, în timpul celui de-al doilea război mondial, iar legea 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății nu prevede această situație. Pe unul dintre locurile fruntașe în acest top se află și copiii și nepoții fostului domnitor al Moldovei Mihail Grigorie Sturdza, care au revendicat aproape 30.000 de hectare de pădure în județul Neamț, cererea de revendicare fiind aproape de finalizare. Potrivit ziarului „Cotidianul”, urmașul familiei Ghica, Vlad Sturdza, revendică, și el, peste 30.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Și tot în acest județ urmașii familiei generalului Eremia Grigorescu revendică 9.000 de hectare de pădure pe Valea Oituzului, cererea fiind în curs de soluționare. Nu în ultimul rând, Casa Regală a României, un alt mare revendicator de pădure, a solicitat în baza legii 247/2005 aproximativ 18.000 hectare de pădure, din care 7.200 la Săvârșin și 11.000 hectare în județul Prahova. Trebuie spus că fostul rege al României, Mihai I, a depus o cerere de revendicare și în județul Suceava, solicitând o suprafață de pădure de 50 de hectare pe raza comunei Pojorâta.