Arheologi suceveni la Universitatea de Stat din Ujgorod

Arheologii experți suceveni dr. Mugur Andronic și dr. Bogdan Petru Niculică, de la Muzeul Bucovinei, și conf. univ. dr. Dumitru Boghian, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, au fost zilele trecute la Universitatea de Stat din Ujgorod (Ucraina) în scopul documentării științifice.
Mala Kopania, „capitala dacilor nordici”
Deplasarea, efectuată cu finanțare proprie, le-a permis arheologilor suceveni să cunoască preocupările colegilor arheologi ucraineni și descoperirile acestora făcute în siturile din Transcarpatia.
O surpriză plăcută a fost reprezentată de modelul de cercetare și rezultatele săpăturilor arheologului Viaceslav Kotigoroșko din așezarea dacică fortificată (din perioada Burebista-Decebal) de la Mala Kopania, cercetări finanțate printr-un proiect european realizat în parteneriat cu Muzeul județean din Satu Mare.
Cetatea dacică de la Mala Kopania (raionul Vinogradiv, Regiunea Transcarpatia), în stadiul actual al cunoștințelor științifice, este cel mai important obiectiv din arealul nordic al culturii dacice.
Cercetarea arheologică la acest monument a fost începută în anii 1970 și continuă și în prezent. Începând din anii 2000 s-a alăturat echipei de cercetare colectivul de arheologi de la Muzeul Județean Satu Mare.
Cercetările comune au adus rezultate spectaculoase, între care și descoperirea unui cimitir cu un număr mare de morminte de războinici.
Importanța cetății și a cimitirului este deosebită și se poate afirma că Mala Kopaina a fost „capitala dacilor nordici”. Datorită cercetărilor de lungă durată, cetatea este una dintre cele mai bine cunoscute fortificații din arealul culturii dacice, cimitirul fiind cel mai important asemenea obiectiv în cercetarea actuală. Datorită săpăturilor arheologice, monumentul de la Mala Kopania a devenit în timp, cel mai important obiectiv dacic din afara granițelor României.
Pasiunea și tenacitatea cercetătorilor pot suplini cu succes penuria financiară a unei perioade de criză
Așa cum ne-au spus arheologii suceveni, „cercetările arheologice din ultimii ani din județul Suceava, consacrate culturii Cucuteni, epocii bronzului, primei vârste a fierului și culturii tumulilor carpatici, au impus această perioadă de documentare deoarece din punctul de vedere al analizei de ansamblu, anumite particularități culturale existente în spațiul nord-est carpatic nu pot fi explicate, din punct de vedere istoric, decât printr-un complex fenomen de aculturație, desfășurat în ambele sensuri, intra și extracarpatice, cu atât mai mult cu cât unele culturi arheologice au ca geneză regiunile Slovaciei de sud-est, Ungariei de nord-est și Transcarpatiei”.
„Aceste contacte culturale – subliniază ei – dificil de cuantificat de către arheologi la nivelul pre și protoistoriei constituie elemente cheie în contextul înțelegerii unui anumit tip de comportament funerar, dacă ne referim spre exemplu la cultura tumulilor carpatici din sec. IV-V d. Chr.
Existența unor artefacte/importuri din mediile culturilor arheologice Otomani, Suciu de Sus sau Gáva-Holihrady – cu origini în nord-estul Ungariei și Transcarpatia – tocmai în zonele de la răsărit de Carpați, indică traseul urmat de aceste populații; de asemenea, trebuie înțeleasă folosirea trecătorilor montane, adevărate «porți deschise», «punți către civilizație» și prin dorința respectivelor comunități de a acapara anumite resurse naturale, și teritorii”.
O dovadă o reprezintă și apariția, în număr consistent, a unor așezări fortificate și a necropolelor tumulare, unele dintre acestea fiind cercetate deja sau aflate în curs de cercetare, așa cum este cazul necropolei de la Vadu Moldovei, jud. Suceava, a cărei investigare a debutat, prin eforturile arheologilor experți suceveni dr. Mugur Andronic și dr. Bogdan Petru Niculică, în luna octombrie 2011.
Adevărata pasiune pentru propria meserie și tenacitatea cercetătorilor pot suplini cu succes penuria financiară a unei perioade de criză.