Argumente de parlamentari pentru unirea cu Moldova: Germania, înaintașii și România Mare

Mai mulți parlamentari au dezbătut, marți, oportunitatea discuției pe tema unirii cu Republica Moldova, toți declarându-se de acord, indiferent de culoarea politică, cu reîntregirea țării, din discursuri nelipsind referirile la unificarea Germaniei, la înaintași și la România Mare.Dezbaterea a fost organizată de Platforma civică Acțiunea 2012, o coaliție de ONG-uri care susțin unirea cu Republica Moldova. Președintele acestei platforme, Eugen Popescu, a declarat, în debutul dezbaterii, că statul român va trebui, înt-un fel sau altul, să fie pregătit „pentru un traseu mult mai rapid și mai ferm legat de viitorul celor trei milioane de români de dincolo de Prut, iar acest lucru face deja agenda clasei politice din România”. Popescu a dat ca exemplu recenta declarație a președintelui Traian Băsescu, precum și reacțiile venite din partea ministrului de Externe, Titus Corlățean, și a altor politicieni. În opinia sa, reunificarea s-ar putea face până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, sau peste 25 de ani în cadrul Uniunii Europene. El a mai precizat că există în acest sens un exemplu de bună practică dat de către cele două state germane care s-au reunificat în 1990. „Atunci Zidul Berlinului a căzut, iar 17 milioane de est-germani de pe o zi pe alta au devenit cetățeni europeni. Acest exemplu s-a petrecut în UE și poate fi, cu siguranță, urmat și de națiunea română de pe cele două maluri ale Prutului”, a punctat Popescu. Senatorul PPDD Marcel Bujor a salutat „felul tranșant în care președintele Traian Băsescu s-a exprimat pentru reunificarea românilor”. Totodată, el a făcut apel la toată clasa politică a României să urgenteze „reunificarea pe cale diplomatică”.Deputatul independent Aurelian Mihai a subliniat că românii trebuie „să revină în granițele firești” și și-a exprimat speranța că reunificarea se va produce în 2018, când încă va mai fi tânăr. Fiind deputat de Diaspora, Aurelian Mihai a susținut că „românii de dincolo de granițe militează pentru această unire”.Vicepreședintele Comisiei Românilor de pretutindeni din Camera Deputaților, Bogdan Diaconu, a punctat faptul că, în anii ’90, contextul geopolitic nu a favorizat reunificarea, dar de atunci „a fost o tăcere mormântală vizavi de subiectul reunirii românești”.Diaconu a subliniat faptul că subiectul nu trebuie să fie politizat, întrucât pentru a se face unirea este nevoie de „un proiect al clasei politice și al societății civile”.Președintele Acțiunii 2012, Eugen Popescu a opinat că este necesar „un Pact pentru Basarabia”, așa cum a existat un pact pentru aderarea la UE și la NATO. Deputatul PSD Ninel Peia a fost de acord cu această idee, adăugând că „idealul refacerii unității naționale române trebuie trecut și consfințit în noua Constituție”. La rândul său, deputatul PC Mircea Irimie a apreciat că va fi nevoie de abilitate în negocierea cu statele membre ale UE „a posibilității reîntregirii țării”.”E un lucru bun că nu există, măcar în acest domeniu, disensiuni și discuții, că ne dorim cu toții ca România să fie România Mare”, a mai spus el.Deputatul PSD Ion Diniță a declarat că românii trebuie să lupte „cu inteligență” pentru reunificare, așa cum „toți înaintașii noștri au luptat pentru România Mare”, cu arma în mână. În schimb, deputatul PSD Ovidiu Iane a atras atenția asupra „contextului complicat al regiunii”: „Dincolo de dorința noastră de a deveni o țară mare, dincolo de a întregi poporul, trebuie să tratăm cu delicatețe aspectul geopolitic și aspectul intereselor unor națiuni care, din nefericire, au dus la această împărțire a poporului român”.Catalina Mihai, catalina.mihai@mediafax.ro