Arestarea vameșilor de la Siret, în contextul evaluărilor României pentru Schengen, amintește de acțiuni similare, care au avut loc în 2006, la Otopeni și Ploiești, în perioadă premergătoare unui nou Raport al CE, dar care nici până acum nu s-au finalizat din punct de vedere juridic.
Demersul DNA de a reține 59 de vameși și polițiști de la Vama Siret ar putea fi considerat benefic, dacă n-ar exista semne de întrebare cu privire la durata destul de mare a anchetei într-un domeniu în care situația era evidentă și cunoscută de multă vreme de autorități. Alte semne de întrebare se referă la momentul ales pentru această acțiune în forță, respectiv în plină dispută privind admiterea României în Schengen, dar și coincidența cu declarația președintelui Traian Băsescu în plenul APCE, care anunța februarie ca o lună în care vor fi date noi semnale în lupta anticorupție.
La toate acestea se adaugă și doza de scepticism determinată de precedentele astfel de cazuri, de la Otopeni și de la Ploiești, care, după patru ani, nu par a avea o finalitate.
Vameșii trimiși în judecată în 2006, încă sunt judecați
În 5 decembrie 2006, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul șefului Biroului vamal Ploiești și alți 15 vameși, acuzați că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani și opt luni, după ce toți aceștia fuseseră ridicați în luna octombrie, duși la audieri, apoi la instanțe pentru emiterea de mandate de arestare.
Încă sunt judecați pentru luare de mită Liviu Jianu – adjunct al șefului Biroului Vamal Ploiești, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeț, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duțu, Nicolae Șitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiță, Vasile Necula, Matilda Rădulescu – casier la Biroul Vamal Ploiești, Traian Zărnescu, Nicolae Stan și Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu – declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită
Potrivit procurorilor, în perioada 2004 – august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploiești au pretins și primit, în repetate rânduri, bani și bunuri de la declaranți vamali în scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităților vamale.
Lucia Simionescu, angajată a societății de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani și bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiești, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienților săi, agenți economici, care efectuau operațiuni de import-export și pe care-i reprezenta în relația cu vama.
De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenții economici, pe care-i reprezenta în relația cu Biroul Vamal Ploiești, în scopul de a urgenta (întocmirea documentației) formalitățile vamale pentru aceștia.
Mita se lua după un plan bine elaborat
Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracțională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce privește mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpații să facă din exercitarea atribuțiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susțin anchetatorii.
Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncționarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanții societăților comerciale răspundeau cererii vameșilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.
Procurorii susțin că pentru îndeplinirea formalităților vamale, în cele mai multe cazuri, societățile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranților vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalități să se desfășoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăși bărbătești confecționate de firme importante, produse cosmetice, încălțăminte.
Fiecare declarant vamal își avea clienții săi (societăți comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declarației vamale, lăsau declarantului vamal și diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameșilor care lucrau documentele respective. În situația în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declarațiilor vamale.
De fapt, darea și luarea de mită era un fapt atât de obișnuit, încât nici declaranții vamali, nici vameșii nu se fereau unii de alții (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajați), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.
Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploiești și declaranții vamali din cadrul societăților de comisionariat vamal își desfășurau activitatea în același imobil, și specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relații neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităților vamale și acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.
Procurorii au propus instanței confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte.
Dosarul se află încă în prima etapă a procesului, la Tribunalul Prahova, având termen de judecată 21 februarie 2011
Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpați în perioada 2004 – august 2006 și a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declarațiile denunțătorilor și martorilor audiați în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulțită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani și opt luni (perioada 2004 – august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameș.
Acest dosar se află încă în prima etapă a procesului, la Tribunalul Prahova, având termen de judecată 21 februarie 2011.
Pe de altă parte, în 11 decembrie 2007, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată 21 de vameși de la Biroul Vamal Otopeni, sub acuzația că ar fi primit mită peste 80.000 de lei.
Cei 21 de vameși sunt acuzați că în perioada decembrie 2005 – septembrie 2006 ar fi săvârșit, în total, 8.121 de fapte de corupție – luare de mită și primire de foloase necuvenite – pentru care ar fi primit, în total, suma de 81.470 de lei, a informat Biroul de presă al DNA.
Anchetatorii au stabilit că, în cadrul Biroului Vamal Otopeni, „darea și luarea de mită nu numai că deveniseră obicei, dar au căpătat caracterul unor acțiuni firești, cotidiene”.
Astfel, angajați ai unor firme de comisionari vamali au dat, în mod repetat, diferite sume de bani lucrătorilor vamali, existând situații în care aceștia le aminteau că „au uitat” să dea mită sau li se cerea rest la o sumă dinainte stabilită. În urma primirii banilor, controalele vamale erau efectuate mai rapid, ceea ce scutea firma de taxele suplimentare necesare pentru depozitarea mărfii în spații special amenajate. De asemenea, angajații vamali evitau să observe neregulile existente în actele care însoțeau marfa.
La Biroul Vamal Otopeni au desfășurat activități 54 de firme de comisionariat vamal, însă cercetările au evidențiat cu preponderență oferirea mitei și a foloaselor necuvenite doar din partea angajaților a două societăți comerciale, potrivit DNA.
În cursul anchetei penale a fost folosit un investigator sub acoperire, autorizat să acționeze de către Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției și care a desfășurat activități de comisionariat vamal în cadrul Biroului Vamal Otopeni.
Anchetatorii au dispus poprirea sumelor de bani aflate în conturile bancare deschise pe numele a 17 angajați vamali.
Procesul celor 17 continuă la Tribunalul Buzău, nefiind luată încă o decizie, iar termenul de judecată este în 18 februarie.
Caz dup aceeași tipologie
Un caz după aceeași tipologie s-a dat publicității joi, când zeci de polițiști de frontieră și vameși au fost ridicați de anchetatorii Direcției Generale Anticorupție și ai Direcției Naționale Anticorupție, fiind apoi reținuți pentru luare și dare de mită, constituire de grup organizat.
Fostul șef al Punctului de trecere al Frontiere Siret, Aurel Anea, a fost reținut de procurorii anticorupție, sub acuzațiile luare de mită în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat, fiind implicat în contrabandă cu țigări, informează Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Potrivit DNA, pentru a trece frontiera cu 30 de cartușe de țigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar polițistului 50 de lei, sumele primite de polițiștii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, la Punctul de trecere a frontierei Siret a fost constituit un grup infracțional organizat format din lucrători de poliție și lucrători vamali având ca scop strângerea unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunțării și neconstatării a unor infracțiuni sau contravenții comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba în special de tolerarea traficului de țigări.
Concret, în perioada menționată, cei 54 de inculpați, în calitate de lucrători de poliție la PTF Siret, în baza unei înțelegeri prealabile, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani și bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera. Sumele de bani erau luate pentru ca lucrătorii de poliție să le permită mituitorilor introducerea în România a unor bunuri, în general țigări din Ucraina peste limita legală admisă.
În aceeași perioadă, comisarul de poliție a pretins, primit ori acceptat sume de bani și bunuri și de la patru lucrători vamali, pentru a nu efectua controale asupra modului în care își îndeplinesc aceștia atribuțiile de serviciu. În mod constant, inculpatul a sprijinit grupul infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de luare de mită, pentru a obține beneficii financiare și materiale.
Potrivit anchetatorilor, pentru a trece frontiera cu 30 de cartușe de țigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar polițistului 50 de lei. Sumele primite de polițiștii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei, în condițiile în care, într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane.
Rămâne de văzut dacă acest caz va continua în forță, așa cum a și început, sau dacă va eșua ca și precedentele.
Lucia EFRIM, eveniment@mediafax.ro
