Ardeleanu: Neajunsurile învățământului sunt condamnate de Ordonanțele de Urgență ale Guvernului Ponta

Deputatul PNL de Suceava Sanda-Maria Ardeleanu a sesizat faptul că rapoartele de activitate prezentate recent de inspectoratele școlare județene dezvăluie o parte din neajunsurile cu care se confruntă învățământul românesc. Ardeleanu a ținut să precizeze că aceste neajunsuri sunt condamnate de Ordonanțele de Urgență emise de Guvernul condus de Victor Ponta. Într-o declarație politică susținută în Parlamentul României, Sanda-Maria Ardeleanu arată că printre aceste neajunsuri se numără dotarea minimă a cabinetelor și laboratoarelor școlare, acolo unde ele nu au fost transformate în săli de clasă, din lipsă de spațiu, suportarea achiziționării sau confecționării dotărilor din laboratoare de către cadrele didactice, dar și tehnica informatică uzată și înlocuită parțial în puține laboratoare. Ardeleanu a precizat că alte probleme ale învățământului românesc țin de creșterea numărului de elevi la 40 într-o clasă, în timp de numărul calculatoarelor într-un laborator de informatică a rămas la 25, lipsa completă a laboratoarelor de chimie, biologie sau fizică în unele școli, existența unui fond de carte învechit și uzat în biblioteci, dar și săli de sport improprii, nedotate corespunzător cu materiale didactice.
„La aceste probleme se adaugă și cazurile în care actul educațional se desfășoară «pe propria răspundere» a cadrelor didactice care fac eforturi substanțiale pentru a primi copiii în școli, fiind puși chiar în situația de a amenaja săli de clasă în imobile proprietate personală. Mii de copii învață în școli fără autorizație sanitară, iar alte sute, majoritatea din familii defavorizate, nici nu mai ajung vreodată într-o sală de clasă, rămân nealfabetizați, fără vreo șansă la o viață mai bună”, a declarat deputatul PNL de Suceava, care a mai adăugat că „în directă legătură cu una din problemele semnalate în raportările cadrelor didactice, și anume existența unor dotări minime, depășite moral și fizic, în liceele cu învățământ profesional și tehnic, unde activitatea de clasă se bazează pe componenta practică, se află poziția PNL privind învățământul dual”.
Ardeleanu explică amendamentele depuse de PNL pentru funcționarea învățământului dual
Ardeleanu a subliniat faptul că în cursul săptămânii trecute, în Camera Deputaților, prin eforturile parlamentarilor PNL, s-a reușit corectarea OUG nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale, prin impunerea unor amendamente care vizau funcționarea învățământului dual. Ea a explicat că ordonanța creștea birocrația din sistem și scădea spre zero șansele elevilor din comunitățile sărace să urmeze cursurile unei școli profesionale, intenția Guvernului fiind clar de a desființa aceste școli. „Concret, mediul privat era obligat să plătească salarii elevilor, să ceară aprobări de la mai multe instituții și consilii, iar învățământul dual era limitat la doi ani. Ignorând practic statisticile, unul din patru tineri este șomer, iar 16% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu studiază și nici nu urmează nici un curs de formare profesională, Guvernul Ponta a dorit să împiedice mediul privat să susțină învățământul profesional, adică exact cei care pot suporta modernizarea laboratoarelor de specialitate, și care, ulterior, ar fi devenit beneficiarii direcți ai acestei forțe de muncă”, a declarat Sanda-Maria Ardeleanu.
Ea a mai spus că amendamentele impuse de PNL au vizat în principal ca învățământul dual să se poată desfășura pe bază de contract de tip formare profesională, și nu așa cum prevedea ordonanța, ca elevul să aibă obligatoriu un contract de muncă și antreprenorii să fie obligați să plătească un salariu elevului. Astfel, Ardeleanu a arătat că liberalii au susținut acest lucru deoarece consideră că pentru atragerea investitorilor este nevoie de forță de muncă bine calificată și infrastructură, și nu de taxări și birocratizări inutile. Deputatul PNL de Suceava a mai afirmat că prin eforturile liberalilor, învățământul de tip dual poate începe imediat după absolvirea gimnaziului și nu, așa cum prevedea ordonanța, după învățământul obligatoriu.
„Conform OUG 94/2014, elevii, după absolvirea clasei a VIII-a, trebuiau să urmeze o altă formă de învățământ, încă doi ani, de exemplu un liceu, iar apoi, după «învățământul obligatoriu», să abandoneze liceul și să intre în sistemul profesional de tip dual. Risipă de timp, resurse și chiar de candidați”, a mai precizat Sanda-Maria Ardeleanu. Nu în ultimul rând, ea a spus că tot la inițiativa PNL, din anul școlar 2014-2015, școala profesională se întinde pe durata a trei ani, și nu a doi ani, așa cum era până de curând. Ea a declarat că OUG 94/2014 stabilea ca termen de finalizare a învățământului dual vârsta de 18 ani, limitându-se astfel durata școlii profesionale la doi ani, durată insuficientă pentru pregătirea în meserii cu grad mai ridicat de complexitate.
„Mai trebuie amintit că prin Legea Educației Naționale nr. 1/2011 a fost reînființat învățământul profesional omorât de PSD, acesta fiind gândit ca o alternativă pentru deprinderea unei meserii. Astfel, dacă în anul școlar 2012-2013 doar 11.368 de elevi alegeau școala profesională, anul acesta, numărul lor s-a triplat, a ajuns la 35.740. Pentru anul școlar viitor era estimată cifra de 50.000 de elevi. În aceste condiții, amendamentele PNL la OUG nr. 94/2014 devin vitale pentru salvarea învățământului profesional de care tinerii români au mare nevoie”, a încheiat Ardeleanu.