Arbore (III)
În 1775, satele Solca și Arbore, din Ocolul Vicovilor, aveau 4 popi și 68 țărani de țărani, conform evidențelor generalului Spleny.
În 1776, satul Arbore avea 72 de gospodării, iar în 1784, 225, fiind, pentru acele vremuri, un sat mare și important.
În 1787, câteva familii de coloniști germani din Renania, Bavaria și Baden-Württemberg, se așează la Arbore (Deutsch-Arbora).
Biserica din Arbore, ctitorie a lui Luca Arbure, pârcălab de Suceava, construită după anul 1500, era slujită, în 1843, când populația comunei număra 2.563 creștini ortodocși, de preotul Ioan BALMOȘ, postul de paroh fiind vacant. În 1876, când populația ortodoxă a comunei sporise la 4.052 persoane, paroh era Ștefan ISOPESCUL, iar preot cooperator, George POPESCU. Altarul bisericii era slujit, în 1907, de parohul Teodosie ILIUȚ, născut în 1840, preot din 1865, paroh din 1869, espozit din 1880, de preotul cooperator Vasile MIRONOVICI, născut în 1860, preot din 1888, și de cantorul Isidor BEUCA, născut în 1854.
Învățământul în comuna Arbore s-a desfășurat, cu 6 clase, din 1819, o școală germană cu 5 clase fiind deschisă în 1901 [1].
În 1890, Arbore avea 4.896 locuitori, păstoriți de parohii Teodosie Iliuț și Constantin Tarnavschi, de învățătorul Matei Sahlean și de cantorul Isidor Beuca-Costineanu. Primar al comunei era, de ani buni, Teodor Irimescu.
O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Niculaiu al lui Zaharia BULIGA, agricultor din Arborea”, menționează, printre familiile satului, pe: Trifon PAHOMI, Georgi BRAESCU, George a lui Teodor GRECU, Grigori CIBUC, Gavril MACSIM, Ioan TEPERCIUC, Toader IRIMESCU, Isidor BEUCA, Ferdinand COSMANEC, Toader al lui Nichita MACSIM, Ioan MACSIM, Georgi IRIMESCU, Georgi a TITIENI, Ilie IACOTA (JACOTĂ), Samoil GROSARIU, Precob LIAHU, Ștefan HODINESCU, Ioan CUPSEHANU, Pavel LUPU, Toader BULIGA a CIOGOLI, Simion TEPERCIUC, Ioan al ILIESI, Mihalachi CÂMPANU, Ciori MITRIUC, Axenti TEPERCIUC, Constantin MACSIM, Georgi a ILIESI, Ștefan SCRIPCARIU, Niculaiu PAHOMI, Pavel SOBOLESCHI, Petrea NISTOR, Vasile LUPU, Vasile PAHOMI, Vasile TEPERCIUC, Ignatie BULIGA și Vasile MACSIM [2].
O altă colectă, pentru Internatul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Teodosiu ILIUȚ din Arbora”, menționează următoarele nume de localnici: primar Toader IRIMESCU, Trifan PAHOMI, Vasile PAHOMI, Miron PAHOMI, Vasile T. PAHOMI, Ștefan PAHOMI, George BRĂESCU, Nicolai PAHOMI, evreul Chaim ZWECKER și Mihai alui George alui Toader IRIMESCU [3].
Cabinetul de lectură „Lumina” din Arbore se va înființa în 1896, în casa cantorului Isidor Beuca-Costineanu, cu 88 membri, 48 de cărți, un abonament la gazetă și un capital de 26 florini și 62 creițari. Președintele acestei prime biblioteci sătești era preotul Teodosie Iliuț, secondat de vicepreședintele Vasile Mironovici și de secretarul Nicolae Buliga.
Banca populară Raiffeisen s-a înființat în 12 februarie 1902, sub direcțiunea lui Trifan Pahomi, cu Nicolai Buliga președinte și cu Isidor Beuca-Costineanu vicepreședinte, membrii direcției de control fiind George a lui Ion Hrincescu și vistiernicul însoțirii, Vasile Mironovici.
În primăvara anului 1904, când Nicolae Iorga trece prin „Arburea”, în ceas târziu, de noapte întunecoasă, „aici sunt lumini în multe case, dar nu lumini de lampă atârnată, ci lumini de policandre cu cinci ramuri. Spre acele case luminate se urcă cete de oameni negri în caftane, cu brâie lungi și cizme, cu fețe prelungi albe supt căciuli de blană de vulpe. Ei stau în loc și se uită foarte caraghios la trăsura care trece. Iar jos, în vale, e o căsuță care strălucește toată și din care, unul câte unul, se strecoară cei cu căciuli blănite cu vulpe. E havra: Evreii au intrat în sărbători în satul lui Arbure Hatmanul, care atârnă de ei” [4].
Conform hărții etnografice, din 1910, în Arbore trăiau doar români și germani, în proporție de 9 la 1, dar harta lui Iancu Nistor nu exclude prezența evreilor în satul Portarului de Suceava, în cadrul micii colonii germane.
Ctitorul bisericii și a satului, Luca Arbure, „s-a serbat, cu toată evlavia și toate onorurile”, pentru prima dată, în 17 august 1924, când s-au comemorat 400 de ani de la moartea lui Luca Arbure. „Încă de dimineață, a început a se scurge pe drumurile și potecile ce înconjoară frumosul sat, care poartă numele fericitului său întemeietor, mulțime de popor și intelectuali din împrejurime… După sosirea domnului Ministru Ion Nistor, inițiatorul acestei serbări… s-a oficiat prohodul pentru odihna și liniștea sufletului lui Luca Arbore de către IPSS Ipolit, Episcopul Rădăuților, și înaltul cler ce-l înconjura, în asistența înalților demnitari civili și militari și a tot ce Bucovina are mai de seamă” [5].
La Arbure s-au născut autorul de manuale școlare Gherasim BULIGA (12 iulie 1849), conferențiarul universitar Octavian D. MUNTEANU (16 decembrie 1905), doctorul în științe Aurel MUNTEANU (14 august 1908), pictorul naiv Gheorghe COTLEȚ (13 octombrie 1932), poetul de limbă ucraineană Stelian GRUIA (16 aprilie 1933) și graficianul Teodor HRIB (1 ianuarie 1946).
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 42, 1876 p. 48, 1907 p. 120
[2] GAZETA BUCOVINEI, nr. 12, Duminecă 9/21 Iunie 1891, p. 4
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 48/1896, p. 3
[4] IORGA, NICOLAE, Neamul românesc în Bucovina, Rpădăuți, 1999, pag. 45
[5] Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1925, pag. 127