Aranjarea unei licitații publice în România ar putea costa câțiva euro, niște cârnați și poate ceva palincă, scrie The Economist în ediția electronică, apreciind că, în ceea ce privește lupta anticorupție, Monica Macovei a fost mai eficientă decât succesorul său, Tudor Chiuariu.
„Fiecare om are un preț, cel al unui ministru fiind ceva mai ridicat”, remarcă publicația citată, referindu-se la cazul Remeș.
Înregistrări ale procuraturii, care au fost făcute publice la televizor, l-au prezentat pe fostul ministru român al Agriculturii în timp ce pare să accepte, de la un intermediar, 15.000 de euro, 20 de kilograme de cârnați și 100 de litri de palincă, reamintește publicația The Economist, adăugând că demnitarul român a demisionat fără a face nici o declarație, în timp ce premierul Călin Popescu Tăriceanu a criticat „execuția în public” a colegului său.
În pofida înregistrării, șansele ca Remeș să ajungă la închisoare nu sunt mai mari decât ale altor personaje dubioase, comentează The Economist, care menționează în acest sens cazul ministrului Justiției, Tudor Chiuariu, „pe care procurorii încearcă să-l ancheteze deși el neagă că ar fi comis o ilegalitate”.
Guvernul, folosind o ordonanță de urgență pentru a evita un vot în Parlament, a dizolvat o comisie consultativă care prevedea ridicarea imunității suspecților, continuă publicația britanică, adăugând că noi amendamente aduse Codului Penal prevăd aplicarea pedepsei cu închisoarea de până la șapte ani pentru jurnaliștii care fac publice materiale ce îi prezintă pe oficiali implicați în acte de corupție. Cât despre cazurile în desfășurare, inclusiv unul în care este implicat un fost premier, Adrian Năstase, majoritatea sunt blocate din cauza unor aspecte procedurale.
Existau îngrijorări cu privire la corupția la nivel înalt și existența unui sistem judiciar ineficient, motive de preocupare pentru Uniunea Europeană, în perioada de dinaintea aderării României și Bulgariei. Dar, după aderare, politicienii și oficialii de rang înalt, au încercat în mod constant să recâștige privilegiile și imunitățile la care au fost obligați să renunțe în timpul negocierilor pentru aderare.
Lucrurile pozitive au fost făcute în cea mai mare parte de ministrul Justiției de la acea dată, Monica Macovei, susținută de președintele României, Traian Băsescu, consideră The Economist, adăugând că UE a încurajat noile echipe de procurori ale lui Macovei, „a căror vigoare și independență erau într-un contrast profund cu precedentul sistem judiciar”. După demiterea lui Macovei, în aprilie, Tudor Chiuariu, succesorul său, s-a dovedit mai puțin eficient, comentează publicația citată, apreciind că acesta dorește înlocuirea procurorilor care anchetează politicieni de rang înalt.
„Poate UE să găsească noi mecanisme pentru a recupera ceea ce a pierdut atunci când România a căpătat statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene?”, se întreabă The Economist.
Furia pe care corupția o provoacă opiniei publice este încă foarte mare. Totuși, percepția sumbră este că aceasta continuă să înflorească, conchide The Economist, precizând că ultimul sondaj realizat de Transparency International indică România drept cea mai coruptă țară din UE.
