Firmele de medicamente, materiale și aparatură vor semna un cod de etică cu statul privind comportamentul în cadrul acestei relații, pentru a preveni practica incorectă, influențele sau corupția, a declarat ministrul Sănătății, Raed Arafat, în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de PRO TV.
„Fondurile din sănătate se scurg prin diverse modalități, una fiind prescripția nejustificată de medicamente scumpe, înainte de a vedea dacă produsele ieftine nu sunt mai eficiente. Am avut discuții cu reprezentanți ai unor firme de medicamente care au venit în cadrul unei delegații din SUA. În SUA, nimeni – nu numai pe medicamente, dar și pe aparatură, pe tot – nu poate avea contract cu statul dacă nu semnează codul de etică. Codul de etică al comportamentului firmei poate duce la excluderea firmei dacă nu respectă acest act. Ideea unui cod de etică, a unui angajament față de stat: fac afaceri cu tine, dar te respect”, a spus ministrul Sănătății.
Raed Arafat a precizat că prin acest cod de etică pe care ar vrea să-l implementeze rapid, mai ales că firmele de medicamente membre ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) au un astfel de document, speră să prevină „practica incorectă, influențele și corupția”.
„Cine este descoperit să știe că este eliminat pe trei sau patru ani. În Cehia, spre exemplu, o firmă a fost eliminată câțiva ani, după ce a fost descoperită că a mituit un oficial”, a explicat Raed Arafat în emisiunea „După 20 de ani”.
Ministrul Sănătății a mai spus că în sistemul sanitar sunt firme care licitează, câștigă, dar nu livrează produsele.
„O firmă vine și câștigă licitația, dar nu livrează. Se întâmplă în oncologie, ne lasă spitalul descoperit, spitalul nu poate organiza o a doua licitație. Există firme cu astfel de practici în domniul medical, este o practică foarte răspândită”, a precizat ministrul Sănătății.
Raed Arafat a făcut referire și la firme care oferă același aparat la prețuri diferite de la un spital la altul.
„Aceeași firmă oferă un aparat la un preț la un spital, iar în altă parte la jumătate. Care este logica? De ce într-un loc este cinci milioane, șase milioane și în altele 12 milioane. Diferența nu justifică jumătate de preț. Statul are bani limitați și trebuie investiți corect”, a adăugat ministrul Sănătății.
O altă metodă de scurgere a fondurilor din sistem este prescripția nejustificată a unor medicamente scumpe, a continuat Raed Arafat.
„Pe programul de diabet, de exemplu, va fi un protocol pe diabetologie. Programul de diabet este una dintre situații care a crescut foarte repede costurile cu o creștere mai mică a pacienților. Îl analizăm, vedem prescrierile. La noi este cum am mai zis, dăm arma nucleară înainte să folosim arma convențională. În Franța, medicul începe cu medicamentul cel mai ieftin, cel mai eficient și se ajunge la cel scump numai dacă aceste medicamente nu își fac efectul, sau dacă este recomandare expresă pentru aceste medicamente scumpe, începem cu ele, dar numai în cazuri speciale”, a explicat ministrul Sănătății în emisiunea „După 20 de ani” difuzată de ProTv.
El a semnalat faptul că, în România, insulina analogă, care este sintetică, adică cea mai scumpă, este prescrisă în 74-75 la sută dintre cazuri.
„Se prescrie imediat cel mai scump Ar tebui să înceapă cu insulină umană și doar la cei cu diabet zaharat 1, adică la copii, începi cu aceasta scumpă”, a adăugat ministrul Sănătății.
Raed Arafat a mai spus că Ministerul Sănătății, împreună cu experți naționali și internaționali, vor întocmi un ghid pentru diabet.
„Preluăm recomandări OMS, de la Ghidul european și de la colegi diabetologi, care clarifică situația, realizând propriul ghid. Sigur, vor fi voci care vor zice că Ministerul Sănătății vrea să îi oblige pe bolnavi să le dea medicamente ieftine. Am auzit deja multe discuții. Dar dacă în Franța și în Anglia folosesc ghidul de medicamente, noi de ce să nu îl folosim”, a adăugat ministrul.
Raed Arafat a explicat și câteva dintre recomandările din raportul institutului britanic NICE.
„A fost o comisie – plătită de BM – de la NICE, agenție britanică care pune standarde, recomandări. Au verificat lista de compensate și au venit cu niște chestii de bun simț. Ce caută ginkgo biloba pe lista de compensate. Nicio țară din Europa nu are așa ceva. Plătiți milioane de euro pe el, pe an. Acest medicament, a fost pus pe listă din anii ’90. Poate că atunci, cineva credea că este bun. Lista se reactualizează, nu este pe viață”, a precizat Raed Arafat.
Ministrul Sănătății a vorbit și despre o altă situație semnalată în raport, respectiv despre un medicament care inițial a fost compensat pentru o terapie, iar ulterior pentru alte două, fără a se fi dovedit eficacitatea și pentru ultimele două afecțiuni, ba mai mult, într-o anumită boală s-a dovedit că poate fi dăunător.
„Luăm un alt medicament care are o indicație în prospect și pentru asta trebuie compensat numai pentru asta. Și s-au creat alte două recomandări. Unul, spun specialiștii britanici, nu are impact, dar plătești mult, unul este chiar dăunător, are reacții adverse. Medicamentul care, în mod normal, se dă la bolnavi dializați, s-a adăugat la hepatită, nu prea are efect, spun medicii din Marea Britanie și Australia, iar a treia, într-un anumit tip de cancer, unde s-a arătat chiar daunător”, a adăugat ministrul Raed Arafat, precizând că aceste cazuri au fost deja rezolvate.
