Persoanele care manifestă în tinerețe aptitudini pentru limbile străine au șanse mai mari să își păstreze luciditatea și la vârsta a treia, chiar dacă în creierele lor se vor produce anomalii de tipul maladiei Alzheimer, potrivit unui studiu publicat în revista Neurology, informează Reuters.
Acest studiu, realizat în urma autopsiilor efectuate pe 38 de creiere ce au aparținut unor călugărițe, susțin că celulele cerebrale rămase valide s-au mărit considerabil, pentru a suplini pierderile de memorie, potrivit coautorului Juan C. Troncoso de la Universitatea John Hopkins din Baltimore.
Oamenii de știință s-au întrebat multă vreme de ce persoanele care prezintă plăci ateromatoase la nivelul creierului, specifice maladiei Alzheimer, își păstrează facultățile mintale de-a lungul întregii lor vieți. Juan C. Troncoso a denumit această boală „maladia Alzheimer asimptomatică”.
Două studii precedente, efectuate pe participanții decedați ai programului Baltimore Longitudinal Study of Aging, în majoritate bărbați, au relevat faptul că persoanele cu maladia Alzheimer asimptomatică aveau celule cerebrale mai mare în multe zone ale creierului, dar și structuri celulare mai mari (nuclee și nucleoli), comparativ cu persoanele care sufereau de degenerări cerebrale de nivel mediu.
Pentru a verifica această descoperire pe o populație complet diferită, echipa medicilor condusă de Juan C. Troncoso a examinat creierele a 38 de călugărițe catolice. Zece dintre acestea sufereau de maladia Alzheimer asimptomatică în momentul decesului, cinci dintre ele prezentau degenerări cerebrale de nivel mediu, zece dintre ele sufereau de maladia Alzheimer, iar alte 13 nu prezentau probleme cognitive și nici leziuni cerebrale, alcătuind astfel „grupul de control” de care aveau nevoie oamenii de știință.
Cercetătorii au aflat că femeile suferind de maladia Alzheimer asimptomatică prezentau într-adevăr neuroni, nuclee și nucleoli mai mari comparativ cu pacientele suferind de degenerări cerebrale medii, iar celulele din creierele femeilor suferind de maladia Alzheimer s-au micșorat față de celulele din creierele femeilor din grupul de control.
Cercetătorii au putut să citească textele pe care 14 dintre aceste femei le-au scris în adolescență, în perioada în care s-au călugărit. Ei au analizat „densitatea ideilor”, numărul mediu de idei exprimate la fiecare 10 cuvinte, dar și complexitatea gramaticală a frazelor scrise.
Scrierile din tinerețe a opt femei din grupul de control prezintă o „densitate a ideilor” mult mai mare decât textele scrise de șase dintre femei care sufereau fie de Alzheimer, fie de tulburări cognitive de intensitate medie. Nu a fost relevată însă nicio diferență între cele două grupuri, în privința complexității gramaticale a frazelor.
Potrivit cercetătorilor, creierul uman poate să se adapteze și să se modifice – fenoment cunoscut sub numele de „plasticitate” – și la indivizii în vârstă de 80 de ani sau chiar 90 de ani. Este posibil ca neuronii să se mărească pentru a compensa distrugerile cerebrale cauzate de proteinele toxice care provoacă maladia Alzheimer, iar nucleele și nucleolii celulari ar putea să se mărească pentru a produce mai mult ADN și ARN, necesar reparării zonelor cerebrale afectate.
