Aproximativ 300 de studenți au protestat, luni, în fața Ministerului Educației, cerându-i ministrului Daniel Funeriu să nu îi mai fure și au aruncat în sediul instituției cu garoafe, simbolizând înmormântarea mișcării studențești din România.
Studenții din Capitală și din alte centre universitare din țară veniți la protestul de la Ministerul Educației au afișat bannere pe care scria „Funeriu, dormez-vous?”, „Pe noi nu ne furi”, „Pe noi nu ne FUneRIu”, „Vrem 25%, drepturile studenților nu sunt negociabile”.
Protestatarii au rupt comunicatul dat de Ministerul Educației, care îi trimitea pe studenți să citească Legea educației pentru a o înțelege și au ținut momente de reculegere pentru moartea drepturilor studenților.
Aceștia au aruncat cu garoafe în sediul ministerului, simbolizând înmormântarea reprezentativității studențești.
Vicepreședintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiț, a declarat că protestul este și față de obligativitatea prezenței la cursuri și seminarii, spunând că cei mai mulți studenți muncesc pentru a se întreține și nu reușesc să ajungă la toate cursurile și seminariile.
O delegație a studenților a discutat aproximativ două ore cu ministrul Daniel Funeriu, dar fără a ajunge la vreun rezultat, astfel că protestele vor continua și în zilele următoare.
„Negocierile nu ne-au convins să oprim protestele, astfel că vom continua și marți și miercuri, urmând să decidem în urma altor eventuale discuții dacă ne oprim aici. Ministrul ne-a spus că deocamdată nu este convins că e bine pentru studenți să fie reprezentați 25 la sută în luarea deciziilor din universități”, a spus Cristina Fiț.
Protestele ANOSR au început în 28 februarie, când aproximativ 25.000 de studenți din centrele universitare București, Constanța, Galați, Iași, Timișoara, Suceava, Alba-Iulia și Târgu Mureș au fost în grevă japoneză, ei purtând pe brațe banderole albe pe care scria „protestatar”.
Studenții au continuat protestele și în zilele următoare, când au afișat pe cămine și cantine cearșafuri cu mesaje de protest față de Legea educației și i-au trimis ministrului Daniel Funeriu pachete cu zacuscă, murături, sarmale, slănină, salam și pufuleți, pentru a arăta condiția socială a studentului din România.
Reprezentanții ANOSR spun că aceste proteste nu au determinat Ministerul Educației să reglementeze problemele identificate de către studenți, astfel că începând de luni, 7 martie, ANOSR va protesta pe perioadă nedeterminată în fața sediului MECTS.
Reprezentanții ANOSR susțin că au semnalat de foarte mult timp o problemă majoră din noua Lege a educației, și anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalității de desemnare a rectorului, precum și în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar și lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administrație al universităților.
„Dreptul de a avea acces direct în toate deciziile din cadrul universității este un drept fundamental pentru mișcarea studențească, un drept câștigat de către studenți în trecut. Nu vom permite nimănui să îl limiteze. În ceea ce privește decizia ca prezența la cursuri să fie obligatorie, este o decizie lamentabilă a unor profesori incapabili să-și adapteze metodele de predare la nevoile studenților. Nu vom permite ca studentul să aibe de suferit în urma unei decizii specifice perioadei de dinainte de 89’ în locul modernizării reale a educației”, a declarat președintele ANOSR, Daniela Alexe.
În 17 februarie, aproape o sută de studenți au protestat în fața Universității „Dunărea de Jos” din Galați, vrând să atragă atenția asupra faptului că noua Lege a educației prevede eliminarea studenților din forurile decizionale din mediul universitar.
Studenții au ridicat, simultan, de 25 de ori, câte o țeapă, susținând că astfel vor să fie ilustrat metaforic junghiul în coastă trasat mișcării studențești din România după aplicarea Legii educației, care exclude reprezentativitatea de 25 de procente a studenților din forurile de decizionale, legislative și executive din cadrul universităților.
Ministerul Educației preciza atunci că noua Lege a educației prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor și obligațiilor studenților propus de organizațiile studențești și că, astfel, motivele invocate de studenți sunt ireale.
Potrivit Ministerului Educației, articolul 203 (5) al legii Educației Naționale precizează că „studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate”, ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenților.
Ministerul Educației a invocat și prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educației, potrivit cărora „componența membrilor consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți”, ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.
Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) și b) din Legea educației, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puțin un reprezentant al studenților. Universitățile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenților care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.
