Aproximativ 20.000 de sindicaliști sunt așteptați să participe, marți, la marșul și mitingul organizate de cele patru confederațiile sindicale cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii Decente, cerând creșterea puterii de cumpărare a salariilor și respectarea drepturilor angajaților. Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Libere din România (CSLR) „Frăția” și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) organizează, marți, un miting și un marș în Capitală, în cadrul acțiunilor dedicate Zilei Internaționale a Muncii Decente.
„Acțiunea din data de 7 octombrie va fi ultima și cea mai importantă din seria de manifestări menite să atragă atenția asupra conceptului de muncă decentă și drepturilor lucrătorilor, confederațiile din România alăturându-se astfel sindicatelor din întreaga lume care celebrează Ziua Internațională a Muncii Decente”, susțin reprezentanții confederațiilor sindicale.
Sindicaliștii se vor aduna, marți, la ora 11.00, în Piața Constituției, de unde vor pleca în marș în jurul Palatului Parlamentului. Manifestarea va continua la ora 12.30 cu discursurile liderilor confederațiilor sindicale și se va încheia cu un program artistic la care participă Ducu Bertzi, Fuego, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru.
„Ceea ce se întâmplă în aceste zile – disputa provocată de creșterea salariilor profesorilor, lipsa de politică unitară în privința salarizării, declarația de eliminare a Contractului colectiv de muncă unic la nivel național, faptul că niciun partid nu a preluat în strategia proprie angajamentul de a continua aplicarea acordului referitor la raportul dintre salariul minim și salariul mediu – sunt componente care ne îndreptățesc să afirmăm că de fapt clasa politică nu dorește instaurarea muncii decente”, susțin liderii sindicali.
Potrivit celor patru confederații sindicale, de Ziua Internațională a Muncii Decente, lucrători din toată lumea vor cere creșterea puterii de cumpărare a salariilor, muncă sigură și sănătoasă și rezolvarea problemelor și conflictelor prin dialog social și acorduri, „nu prin impunere și represiune”.
„Revendicăm, în fiecare țară, creșterea puterii de cumpărare a salariilor, care au o valoare economică si macroeconomică, lansând consumul. Lansăm o luptă deschisă împotriva salariilor mici. Să întărim salariul minim. Luptăm împotriva inegalităților salariale. Trebuie să fim capabili din ce in ce mai mult de a afirma valorile solidarității și coeziunii sociale: «salariu egal pentru munca egală în aceleași condiții și loc de muncă»”, susțin reprezentanții confederațiilor sindicale.
Conceptul de „Muncă Decentă”, lansat de partenerii sociali (guverne, sindicate, patronate) în 1999, în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), conține patru mari obiective strategice, și anume dreptul la muncă, ocuparea forței de muncă, protecția socială și dialogul social.
În opinia sindicaliștilor, promovarea muncii decente este o posibilă soluție pentru diminuarea sărăciei, șomajului și excluderii social. Condițiile și mijloacele de existență ar trebui ameliorate astfel încât să existe venituri stabile și locuri de muncă productive, reguli echitabile, respectarea drepturilor fundamentale la locul de muncă, stabilitate crescută la nivel local, respectarea drepturilor fundamentale și protecția socială în favoarea lucrătorilor, apreciază sindicaliștii.
Politicile privind munca decentă pot avea succes numai cu implicarea deplină a partenerilor sociali și a societății civile, susțin sindicaliștii.
Sindicatele din întreaga lume organizează manifestări în 7 octombrie, de Ziua Internațională a Muncii Decente. Unul dintre obiectivele de pe agenda manifestațiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi este respingerea Directivei privind extinderea timpului de lucru.
Directiva în forma ei originară (din 1993) cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este așa-numita clauză „opt-out”, introdusă la inițiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar și individual al angajatului (articolul18 din Directivă).
Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referință de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.
În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte. Propunerile inițiale de revizuire ale Comisiei se referă la menținerea clauzei de „opt-out” individuale, definirea așa-numitelor părți inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar și atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referință pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi și garanții de siguranță.
Confederația Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile și pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliștii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecției oferite, „fără să ofere în contrapartidă cetățenilor și lucrătorilor Europei o înțelegere acceptabilă privind modernizarea și inovația în organizarea timpului de lucru”.
