Aproximativ 15% din cei 650.000 de străini care se cazează anual la hotelurile din București vin pentru românce pe care le-au cunoscut, în general, în străinătate, 75% pentru afaceri și 10% pentru city break sau sunt în tranzit către alte orașe, potrivit Federației Patronatelor din Turism (FPTR).
Astfel, aproape 100.000 de străini aduc spre 25-30 de milioane de euro în Capitală atrași de farmecele româncelor, la o durată medie a sejurului de 1,6 nopți și o cheltuială medie pe zi de 150-175 de euro.
Datele INS arată că anul trecut au ajuns în București și au înnoptat în hoteluri aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care 556.947 români și 646.701 de străini. În 2010 numărul turiștilor ajunși în Capitală a fost de 1,04 milioane, dintre care 598.067 străini, față de 918.883 în 2009 (541.911 de străini) și 952.336 în 2008 (dintre care 546.272 străini).
Italienii, americanii și germanii, cei mai mulți între străinii care vin în România
Dintre străini, cei mai mulți vin din Europa (469.713 de persoane în 2011). Pe primele locuri au fost italienii (69.422 persoane), americanii (56.148), germanii (55.693), britanicii (52.702), francezii (49.690), israelienii (46.378), spaniolii (24.890) și austriecii (24.412).
„Francezii, americanii și englezii se cazează, în general, la hotelurile de lanț. Restul, mai ales spaniolii și italienii sunt mult mai curioși să intre pe sistemul țării pe care o vizitează și nu țin foarte mult cont de lanțurile hoteliere internaționale. Străinii vin în general la hoteluri de la trei stele în sus”, a declarat agenției MEDIAFAX Mohammad Murad, președintele FPTR și unul dintre cei mai mari trei hotelieri din România, proprietar al lanțului Phoenicia.
Anul trecut s-au mai cazat în București și 6.824 de japonezi, 6.403 indieni și 4.679 de chinezi.
„Dintre cei 650.000 de turiști străini ajunși anual în București, estimez că 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ 100.000) pentru relații personale, adică la prietene. Cei mai mulți dintre turiștii care vin la prietene sunt italieni, germani și spanioli. În general au conexiuni cu fetele până să ajungă în România, adică respectivele fete fie au lucrat în străinătate, poate au avut o relație de prietenie, sau iau legătura cu ele pe internet”, a spus Murad.
„Nu este vorba neapărat de prostituție”
El a adăugat că restul de 10% sunt turiștii care vin pentru city break sau sunt în tranzit și înnoptează și în București.
„Să nu credeți că ar sta vreun străin în România să suporte toate taxele și birocrația dacă aici n-ar fi femei frumoase. Femeile frumoase contează foarte mult în deciziile pe care le luăm. Noi nu recunoaștem acest lucru, dar cu toții ne gândim la el”, a adăugat Murad.
George Țurnă, directorul general al hotelului Ambasador din București, confirmă că sunt mulți turiști străini care vin în București pentru femei, în special italieni și germani.
„Nu este vorba neapărat de prostituție. Eu am la hotel o rezervare pentru mâine de la o agenție matrimonială pentru niște germani care vor să-și găsească aici partenere de viață”, a afirmat Țurnă.
Radu Enache, președintele Federației Industriei Hoteliere din România și în același timp un alt mare hotelier român, crede că pentru 80% dintre străini Bucureștiul este o destinație de business, în timp ce pentru turismul de plăcere vin doar 20%. Romanii ajung în hotelurile din Capitală în principal pentru business și traininguri.
Românii s-au cazat în medie, în București, 1,62 nopți de persoană, iar străinii 1,71 nopți. „Durata medie de ședere mică se explică prin turismul de tranzit și prin diversitatea redusă de atracții turistice”, a adăugat Enache.
Imagine grav afectată ca destinație turistică
Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, spune că Bucureștiul nu este o destinație pentru străini, în primul rând pentru că nu are un brand aparte.
„În turism, totul este brand! Deși există, teoretic, o asociație de promovare a Bucureștiului, ea nu are activitate. Nu există un site atractiv al Bucureștiului și nici măcar un centru de informare. Asociația București sau Primăria Capitalei participă sporadic la câte un târg de turism în străinătate, fără a avea o strategie anume, iar Ministerul Dezvoltării și Turismului nu colaborează cu primăria”, a adăugat Burcea.
Mohammad Murad crede că Bucureștiul și România au o imagine grav afectată ca destinație turistică și că orice investiție devine o încercare de a strânge apă într-un butoi spart.
„Pe de o parte vrem să ne promovăm în străinătate, dar ce s-a întâmplat în cazul japonezei ucise, a bicicliștilor străini atacați cu pietre sau a trenului Orient Express, căruia i s-au spart geamurile în România, costă foarte mult ca imagine. Dacă ar fi să cuantificăm cât ar costa să repari imaginea negativă creată de cele trei evenimente negative, părerea mea este că cheltuielile ar putea fi evaluate la milioane de euro. Noi în loc să luăm măsuri ca să nu se mai întâmple aceste lucruri, iar cei responsabili să plătească cu posturile sau în instanță, trecem peste aceste evenimente ca peste niște simple întâmplări”, a afirmat el.
Anul trecut, numărul de înnoptări din București a ajuns la 2 milioane (sub 1,7 nopți de persoană), dintre care jumătate au reprezentat străinii. Cheltuiala medie a unui străin pe zi, cu tot cu cazare și masă este estimată de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce ar însemna că străinii au lăsat anul trecut în Capitală circa 150-175 de milioane de euro.
„Noi, care vrem să promovăm Bucureștiul în străinătate, în primul rând nu cunoaștem produsul. Putem promova Casa Poporului, care poate deveni un simbol al comunismului. Un alt atu este că românii sunt foarte abordabili. Nu știm însă să ne scoatem în evidență punctele tari, iar asta este o mare problemă a noastră. Cred că din toată Europa, la restaurante, avem cele mai mici prețuri. Nu sunt multe țări în Europa unde poți să mergi la un restaurant de patru stele și să plătești pentru o masă doar 20 de euro. După miezul noți poți găsi nenumărate variante de cluburi pe care nu le găsești în alte țări”, a mai spus Murad.
În primele șapte luni din acest an au venit în București 705.136 de turiști (384.024 străini), față de 679.192 (365.508 străini) în perioada similară din 2011. Astfel, tendința de creștere continuă, după ce anul trecut au venit în București cu 100.000 de străini mai mult decât în 2008, an de boom economic.
Însă, paradoxal, tocmai criza economică stă la baza creșterii numărului de turiști din Capitală.
„Din cauza crizei economice, tarifele la hoteluri au scăzut foarte mult față de 2008, reducându-se și cu 60-70% în cazul unor hoteluri mai necunoscute de 3-4 stele, care au ajuns să practice și tarife de 22 de euro pe noapte. În acest caz, multe agenții au mutat în București grupurile de turiști străini pe care le cazau în provincie”, a explicat George Mărginean, directorul general al Karpaten Turism, cea mai mare agenție autohtonă specializată în incoming și reprezentanta Thomas Cook Neckermann în România.
El a adăugat că tarifele unor hoteluri din București, prohibitive înainte de 2008, au ajuns să scadă atât de mult încât au coborât sub cele practicate de unitățile din Poiana Brașov, Predeal, Sinaia sau Sibiu.
„De aici vine creșterea, din mutarea în București a acestor turiști, care fac circuite în zonă, și care până în 2008 se cazau în afara Capitalei”, a afirmat Mărginean.
Bucureștiul, un oraș care nu are nici o legătură cu turismul de anvergură
În România sunt înregistrate, potrivit MDRT, 236 de structuri de cazare turistică, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24 apartamente de închiriat, 14 camere de închiriat, 13 pensiuni turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane și câte un bungalow, camping, hotel pentru tineret și motel.
Capitala are 5 hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de două stele (1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele (9.331 locuri) și opt de cinci stele (2.992 de locuri). În total, în București există 22.391 de locuri în structurile de cazare, dintre care în hoteluri sunt 19.336.
Cu cei 650.000 de vizitatori străini, dintre care majoritatea oameni de afaceri, Bucureștiul rămâne un oraș care nu are nici o legătura cu turismul de anvergură. Nu-l putem compara cu Parisul, care a atras anul trecut 15,6 milioane de străini, sau cu Londra (15,2 milioane de străini) și nici măcar cu Istanbulul, care a avut 8,1 milioane de vizitatori din străinătate, sau cu Viena (4 milioane de vizitatori).
Cu blocurile lui cenușii, cu toalete publice insuficiente, cu gropile care împânzesc drumurile, cu câinii vagabonzi care umblă liberi pe străzi, Bucureștiul poate fi promovat, în cel mai fericit caz, ca o destinație pentru turiștii care vor să vină, dornici de senzații tari, în țara care l-a dat lumii pe Dracula.
