Aproape o treime dintre români intră în categoria „împliniți și echilibrați”, peste 20 la sută de declară „nevoiași” sau „în căutarea drumului”, procente mai mici fiind „carieriști” sau „familiști”, potrivit studiului National Hapiness România.
Studiul segmentează populația României în cinci categorii: nevoiași, în căutarea drumului, familiști, carieriști, împliniți și echilibrați.
După cum și-au evaluat satisfacția legată de viață în general, gradul de autoapreciere și starea de fericire din momentul în care au completat chestionarul, respondenții au fost de asemenea împărțiți în patru categorii: nefericiți (39 la sută), aproape fericiți (22 la sută), fericiți (25 la sută) și profund fericiți (14 la sută).
Totodată, au fost cuantificate 12 domenii pentru fiecare dintre cele patru categorii: bunăstarea materială, relațiile personale, educația, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta și cultura, relația cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/administrația publică.
„Nevoiașii” cuantifică 20,3 la sută din populație și sunt mai degrabă singuri (necăsătorit, divorțat, separat sau văduv), cu venit pe gospodărie sub 1.400 de lei). Mărimea gospodăriei din care aceștia fac parte este mai mică de trei persoane, iar cei mai mulți au un singur membru în gospodărie.
Ei sunt în mare parte angajați și casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plățile către creditori și, când au bani în plus, înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale.
„Nevoiașii” tind să-și satisfacă nevoile de bază, în loc să-și îndeplinească dorințele
„Nevoiașii” sunt oameni prea implicați în rutina lor zilnică, muncind din greu pentru a acoperi cheltuielile cu coșul zilnic de cumpărături. Astfel, dezechilibrul dintre timpul alocat muncii și timpul liber, precum și insuficiența financiară îi împiedică să-și ofere micile plăceri care i-ar putea face să se simtă mai bine.
Viețile lor tind să fie limitate, iar pentru că au acces doar la resurse limitate, deseori simt că lumea se schimbă prea repede, se simt confortabil doar cu ceea ce le este familiar și sunt preocupați în principal de siguranță și securitatea personală, potrivit autorilor studiului.
Totodată, rezultatele studiului au indicat faptul că „nevoiașii” tind să nu fie caracterizați de o motivație principală importantă, în general fiind obligați să-și satisfacă nevoile de baza, în loc să-și îndeplinească dorințele.
„În căutarea drumului” cuantifică tot 20,3 la sută din populație. În acest segment intră predominant femei, cu vârste între 18 – 24 de ani și 55 – 64 de ani, cu venituri sub 1.400 de lei. Cei mai mulți sunt căsătoriți, fără serviciu sau cu un job „de nevoie”.
Cei aflați „În căutarea drumului” au o rețea bună de prieteni și rar se simt singuri
Autorii studiului au precizat că deși situația profesională și materială acționează în detrimentul fericirii, activitățile educaționale, de artă și cultură, plus înclinația către socializare aduc o ușoară contrabalansare.
În acest segment se înregistrează cea mai mare proporție de persoane fără loc de muncă (28 la sută), casnice (7,9 la sută) și studenți (8,7 la sută). Ca și în cazul „nevoiașilor”, este mai probabil să întârzie plățile către creditori, iar în cazul unor cheltuieli urgente, principalul impuls este de a împrumuta bani de la prieteni. Când au bani în plus, înclină să îi cheltuiască pe bunuri materiale, iar acest lucru îi face fericiți.
Pe de altă parte, 31,8 la sută din acest segment sunt angajați cu normă întreaga și înregistrează cel mai mic scor în evaluarea „muncii actuale ca interesantă” sau, cu alte cuvinte, nu consideră că activitatea lor îi reprezintă. Nu se simt împliniți cu ceea ce fac, ceea ce conduce la pierderea încrederii în sine și implicit la scăderea nivelului de fericire, susțin autorii studiului.
Totodată, educația, arta și cultura au un rol important în viața lor, determinând îmbunătățirea stării de spirit. Persoanele din acest segment au o rețea bună de prieteni și rar se simt singuri. Fiind tineri sau aproape de pensionare, relațiile pe care le au aduc fericirea într-o măsură mai mare decât realizările profesionale. Acestea le conferă energie, care nu este utilizată acum de societate, dar are potențial de a fi exploatată. Încrederea în mediul de afaceri și autorități este o problemă importantă a acestui segment, se mai arată în concluziile studiului.
„Familiștii”, segmentul de mijloc
„Familiștii” reprezintă segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54,7 pe scala de la 1 la 100) și reprezintă 17,4 la sută din populație. În această categorie intră predominant femei, cu vârste între 35 și 44 ani, care probabil se află în concediu de creștere a copilului, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnici.
Potrivit autorilor studiului, este mai puțin probabil ca persoanele din acest segment să locuiască în București, acestea fiind din orașele mici, au cea mai numeroasă familie, cel mai probabil doi sau mai mulți copii și au o stare de sănătate bună ce le permite să își desfășoare activitățile zilnice relativ ușor. Sunt mari consumatoare de servicii sociale: de sănătate, transport public, parcuri și spații în aer liber.
Aceste persoane sunt orientate către crearea unui mediu sănătos și echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1.400 de lei) și lipsa realizărilor profesionale (ce acționează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familial, mai scriu autorii studiului.
„Carieriștii” au un nivel de fericire peste medie
„Carieriștii” reprezintă cel mai mic segment, 13,7 la sută din populație, au un nivel de fericire peste medie (61,5 pe scala de la 1 la 100), bazat în principal pe realizările profesionale și câștigul financiar, care le oferă statut, prestanță și identitate.
În acest segment intră predominant bărbați, cu vârste între 35 și 44 ani, cu domiciliul în București sau în orașele mari, care au în general venituri mari (2.000 – 4.000 de lei), cei mai mulți având doi membri în gospodărie.
Fiind de vârstă medie, aceștia sunt cumpărători echilibrați, cheltuind bani atât pe bunuri materiale (probabil pentru a-și utila casa), cât și pe experiențe de viață care îi ajută să-și creeze relații, arată autorii studiului.
Locul de muncă i-a disciplinat și familiarizat cu provocările și din acest motiv ei văd o mulțime de îmbunătățiri ce trebuie realizate de către administrația publică în ceea ce privește mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educație. Lipsa timpului liber și lipsa încrederii în autoritățile publice sunt factori ce le afectează gradul de fericire, potrivit rezultatelor studiului.
„Împliniți și echilibrați”, segmentul cu cel mai ridicat index de fericire
„Împliniți și echilibrați” este segmentul care cuantifică cel mai mult, respectiv 32,6 la sută și prezintă cel mai ridicat index de fericire – 69,9. Persoanele din acest segment sunt mai înaintate în vârstă, provin mai degrabă din orașe mici, au o familie mai numeroasă decât media (70 la sută dintre ei au minim trei membri în gospodărie), sunt angajate și au venituri de peste 2.000 de lei. Aceștia reușesc să achiziționeze ceea ce își doresc, deși câteodată sunt nevoiți să renunțe la ieșirile în oraș, potrivit studiului.
Locul de muncă este important pentru „împliniți și echilibrați” din trei motive: material, al recunoașterii profesionale și al echilibrului cu timpul liber, familia și prietenii fiind extrem de importanți pentru ei. Aceștia au învățat să se bucure de orice moment (prin exerciții fizice, activități artistice și culturale) și să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru, stabilitate și un nivel de fericire constant. Ei știu că încrederea este un ingredient de bază în viață, de aceea au învățat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor și autorităților. Acest segment înregistrează cea mai ridicată tendință de a cheltui bani pe experiențe de viață, susțin autorii studiului.
Studiul National Happiness a fost realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătășel și Strategescu punct ro, cu suportul The Happiness Initiative and Personality and Well-Being Laboratory de la San Francisco State University.
Cercetarea a fost efectuată în perioada septembrie – octombrie, pe un eșantion național de 1.002 respondenți, populație urbană activă din toate regiunile, cu vârste între 18 și 64 de ani, care au avut de răspuns la mai multe întrebări online. Marja de eroare este de plus/minus trei la sută.
